Se dă următoarea listă de opere filosofice  (sau aproape filosofice):
a. ”Lumea ca voinţă şi reprezentare”, b. ”Republica”, c. ”Ştiinţă şi religie”, d. ”Caietul albastru”, e. ”Etica”, f. ”Critica raţiunii pure”, g. ”Geneza metaforei şi sensul culturii”, h. ”Sacru şi profan”, i. ”Metafizica moravurilor”, j. ”Cugetări”, k. ”Manualul”, l. ”Dimensiunea romănească a existenţei”, m. ”Amurgul idolilor”, n. ”Evoluţia creatoare”, o. ”Existenţialismul este un umanism”, p. ”Despre libertate”, q. ”Fiinţa şi neantul”, r. ”Tratat de istorie a religiilor”, s. ”Universul deschis”, t. ”Dincolo de bine şi de rău”
Se dă următoarea listă de filosofi:
1.J.St.Mill, 2.Epictet, 3.D.D.Roşca, 4.Schopenhauer, 5.Karl Popper, 6.Platon, 7.Baruch Spinoza, 8.Lucian Blaga, 9.Pascal, 10.Eliade, 11.Einstein, 12.Cioran, 13.Kant, 14.Cicero, 15.Sartre, 16.Giovanni Pico della Mirandola, 17.Nietzsche, 18.Wittgenstein, 19.Vulcănescu, 20.Bergson
Transcieţi litera corespunzătoare operei şi numărul corespunzător autorului ei.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false
1. Epictet sclav şi filosof stioc spune să nu dorim din cele ce nu stau în puterea noastră; dar nici pe toate cele ce stau în puterea noastră.
2. Deascartes este filosof şi matematician englez; filosofia sa este una dualistă.
3. Concepţia lui Hegel despre timp se înscrie în ceea ce Blaga numeşte timp havuz; cea prezentată de Eliade în “Tratat de istorie a religiilor” ar fi de tipul descris în timp fluviu.
4.Henri Bergson este reprezentantul exisenţialismului francez; el a scris “Evoluţia creatoare”
5.Aristotel susţine că fericirea este un scop în sine; ea este superioară bogăţiei care este doar un mijloc.
6. Lucian Blaga ctitica definitia statuii ca un bloc de piatră cizelată; el consideră că animalul este uneori creator.
7. Eroarea nu este ceva real desi un geniu rau ne inseala(Descartes); dar cunoaşterea progresează, spune Descartes, prin eliminarea erorilor.
8. Francis Bacon este un filosof empirist; consideră că “nimic nu este în intelect dacă nu a fost mai întâi în simţuri, in afară de intelectul însuşi”
9. Aristotel, filosof antenian, autor al “Metafizicii”; susţine în acestă lucrare că virtuţilr nu pot fi comparate unele cu altele.
10. J.J.Rousseau consideră că un stăpân nu poate fi liber; el este sustinatorul contractului social.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false
1.Sartrea crede că existenţa precede esenţa; în acest fel omul poate alege să creadă sau nu în Dumnezeu,
2.Platon consideră că o idee este adevărată dacă este conform realităţii; mitul peşterii prezintă această teorie a adevărului corespondenţă.
3.Jaspers distinge între originea şi sensul filosofiei; ambele se referă la uimire sau mirare.
4. Giordano Bruno arată că lumea este unitară: această concepţie este expusă în “Despre Cauză, Principiu şu Armonie”.
5. Doctrinele utopice susţin că libertatea omului trebuie limitată: numai aşa se asigură idealul de echitate şi egalitate.
6.Xenofon sprijină concepţia creştină; nu poate exista decât o sungură substanţă cu o infinitate de atribute, spune el.
7. Pentru Wittgenstein filosofia ar trebui să ne elibereze de fascinaţia cuvintelor; nu există realităţi ascunse, inaccesibile şi, astfel, metafizica este fără rost.
8. În “Orizont şu stil” Lucian Blaga arată că inconştientul accentuează una din dimensiunile timpului; la fel se întâmplă şi cu dimensiunile spaţiului.
9.În “Metafizica” Aristotel găseşte cinci trăsăturiale filosofiei; deduce de aici că asemenea trăsături trebuie să le aibă şi filosoful.
10.În “Confesiuni” Augustin se referă la conceptul de Dumnezeu; el argumentează că Dumnezeu este cauză primă şi imanentă a lumii

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false
1.Hayek, filosof austriac, scrie “Domnia Legii”; el este adeptuş egalităţii şanselor.
2. Cicero crede că filosofia este cunoaştere dezinteresată; el este de părere că primul filosof este Pitagora.
3. Eliade arată că fiecare început este un început absolut; de aceea lumea evoluează ciclic.
4. Eroarea nu este ceva real (Descartes); dar cunoaşterea progresează, spune Descartes, prin eliminarea erorilor.
5. Einstein critică liberul arbitru; nu se poate ca Dumnezeu să joace zaruri, să acţioneze la întânplare, spune el.
6.Filosoful, spune Epictet, este cel care acţionează înţelept; Epictet scrie “Elogiul filosofiei”
7.Omul areligios este o desacralizare a omului religios; comportamentele religioase se regăsesc şi în activităţile laice sau antireligioase.
8.Prin aporiile pe care le construieşte Zenon arată că timpul nu există; nici mişcarea nu poate fi explicată raţional.
9.Filosofia, spune Wittgwnstein, trabuie să fie explicativă; ea nu trebuie să imite metodele descriptive ale ştiinţelor.
10.Aureliu Augustin este filosof creştin; susţine că timpul provine de la Dumnezeu

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false
1. Problema abordată de Socrate şi Eutyphron arată incompatibilitatea dintre morală şi religie; o idee asemănătoare este susţinută de Eliade.
2. Solon consideră că fericirea este un ideal de neatins în timpul vieţii; asta pentru că ceilalţi ne împiedică sp fim fericiţi.
3.Aristotel arată că filosoful cunoaşte dezinteresat, poate explica lucruri mai complicate; de asemenea se exprimă clar şi precis.
4.Hegel susţine că statul trebuie să se subordoneze societăţi; asta pentru că statul reprezintă raţiunea, interesul general.
5. Ideile clare şi distincte sunt cu siguranţă adevărate; spune Descartes în “Discurs asupra metodei”
6.Pentru ţăranul romîn, spune Vulcănescu, timpul nu este nici substanţă, nicirelaţie; lumea de aici include lumea de dincolo pentru că diferenţa dintre ele este o schimbare de fire a fiinţei.
7.Hume este filosof empirist; el consideră că raţiunea este roaba pasiunilor.
8.Wernwr Heisenberg este fiziciam; el a scris “Filosofie şi ştiinţă”.
9.Filosoful german Hegel spune că istoria universală nu se putea desfăţura altfel decît s-a desfăşurat; evoluţia ei este sub forma unei spirale.
10. Lucian Blaga defineşte statuia ca un bloc de piatră cizelată; el consideră că animalul este numei uneori creator.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false
1.Dumnezeu este judecătorul conştiinţei, spun Kant; concepţia sa este asemănătoare cu cea creştină.
2.Chiar dacă există un sentiment al dreptăţii după cum spunea Rousseau; un ticălos este avantajat de comportamentul său nedrept şi de comportamentul drept al celorlalţi.
3.Conform tradiţiei aristotelice Thales este primul filosof; el este primul care formulează tema principiului.
4.Bunurile filosofice, spune Seneca, nu se pot pierde; chiar sporesc pe măsură ce sunt împărtăşite, date la alţii.
5.Filosoful italian Toma din Aquino demonstrează existenţa lui Dumnezeu; el porneşte de la creaţie spre creator.
6.Schopenhauer arată că o distanţă mare între voinţă şi intelect duce la întrebări metafizice; aceste întrebări îşi găsesc răspunsul în filosofie sau religie.
7.Newton formulează principiile mecanicii clasice presupunând că timpul şi spaţiul sunt absolute; timpul nu poate fi măsurat prin mişcare, pentru că nu există nici o mişcare uniformă.
8.Nae Ionescu este de părere că orice filosof începe în mod absolut; fiecare consideră că metoda sa este adecvată.
9. Platon arată că numin lucrurile asemănătoare în acelaşi fel; astfel numele nu sunt convenţii ci esenţe.
10.Wittgenstein doreşte să arate că unitatea lumii e doar aparentă; nu există o trăsătură comună pentru toate lucrurile, ci numai pentru lucrurile de acelaşi fel.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false

1.Aristotel, filosof antic, autor al “Metafizicii”; susţinr în acestă lucrare că virtuţilr nu pot fi comparate unele cu altele.
2.Timpul şi spaţiul sunt concepte a priori; ele nu există în realitate ci sunt condiţii ale perceperii realităţii.
3.John Locke este un filosof empirist; consideră că “nimic nu este în intelect dacă nu a fost mai întâi în simţuri, in afară de intelectul însuşi”
4.Leibniz consideră că spaţiul şi timpul nu sunt absolute; dacă ar fi absolute nu s-ar respenta principiul raţiunii suficiente.
5.Prin comportamentul său Gyges ne arată că oamenii sunt prin firea lor drepţi; numai când nu pot fi pedepsiţi se comportă nedrept.
6.Newton consideră că timpul este absolut; durata este felul în care percepem noi timpul absolut.
7.Acţiunile din datorie şi cele conform datoriei sunt drepte; aceasta pentru că ele sunt fără sau împotriva înclinaţiei.
8.J.S.Mill este reprezentantul filosofiei individualiste; într-un stat birocratic, spune el, liberi sunt numai condicătorii
9.Popper compară viziunea deterministă cu o peliculă cinematografică; omul poate cunoaşte dinainte ceea ce ise va întâmpla
10.Rousseau consideră că un stăpân nu poate fi liber; nici în starea presocială omul nu este liber pentru că atunci nu erau legi.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false

1.Pentru Kant fericirea este un ideal; din acest motiv ea nu poate fi atinsă.
2.Pascal este de acord cu concepţia stoicilor; ei consideră că fericirea trebuie căutată în noi.
3. Emil Cioran consideră că filisofia nu este de ajutor; asta pentru că ea nu explică existenţa.
4. Conform tradiţiei Pitagora foloseşte primul termenul de filosofie; pentu el filosofia este acţiunea înţeleaptă.
5. Normele religioase apar ca o personificare a normelor morale susţine Kant; o idee asemănătoare este susţinută de Eliade care se referă la mentalităţile şi comportamentele religioase.
6.Epistemologiile optimiste consideră că adevărul este uşor de recunoscut; acceste epistemologii nu trebuie să explice eroarea.
7.Schopenhauer consideră voinţa ca adevărată natură a omului; în acest fel omul este absolut liber şi absolut responsabil.
8.În “Etica demonstrată în mod geometric” se consideră că Dumnezeu este substanţă unică; rezultă că omul este un atribut sau un mod al substanţei unice.
9.Leibniz consideră că lumea este ordonată şi unitară; la baza acestei unităţi se află comunicarea universală.
10.Pariul pascalian se adresează scepticilor; ei cred în Dunmezeu chiar dacă nu ştiu ce este el.

Analizaţi cele două enunţuri care alcătuiesc fraza. Variantele de răspuns sunt:
A-ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauzală, B- ambele enunţuri sunt adevărate şi între ele nu există o relaţie cauzală, C-primul este adevărat şi al doilea fals, D-primul este fals şi al doilea adevărat, E-ambele enunţuri sunt false

1.Marcus Aurelius a fost un filosof sceptic; el a considerat că trebuie să ne acceptăm destinul
2.Toate marile religii consideră că morala este o desacralizare a normelor religioase; această idee este susţinută şi de Kant.
3. Filosofia se deosebeşte de ştiinţă prin modul de punere şi de rezolvare a problemelor; în ambele cazuri (filosofie şi ştiinţă) problema are arie, zere interioară şi idei propulsive.
4. Eroarea este o informaţie pe care o credem adevărată dar ea este falsă; de exemplu “soarele răsare” este o eroare.
5.Karl Jaspers consideră că temeiul legitimităţii este îndoielnic; libertatea politică ar trebui să fie un element al educaţiei întregii umanităţi.
6.Asemănarea şi Participarea explică unitatea lumii; Sufletul nemutitor şi Reamintirea se referă la cunpaşterea lumii.
7.Samuel Clarke, astronom şi teolog englez corespondează cu Leibniz pe teme timpului; încearcă să-l convingă pe filosoful german că timpul este relativ.
8.Pico della Mirandola consideră că umul are trăsături esenţiale; Dumnezeu l-a creat pe om pentru a admira frumuseţea, a îndrăgi măreţia şi a cerceta înţelesul lumii.
9. Marx susţine dreptatea procedurală; distribuţia bunurilor trebuie făcută în funcţie de nevoi.
10. Drepturile omului, aşa cum apar ele în “Derclaraţie” sunt normative; arată cum ar trebui tratat omul şi nu cum este el tratat efectiv.

Se dă următoarea listă de filosofi: 1.Schopenhauer, 2.Epictet, 3.Hume, 4.Blaga, 5.Spinoza, 6.Nietzsche, 7.Nae Ionescu, 8.Hegel, 9.Descartes, 10.Kant, 11.Hayek, 12.Aristotel, 13.Seneca, 14.Leibniz, 15.Eliade, 16.G.Bruno, 17.Toma din Aquino, 18.Cioran, 19.Newton, 20.Sartre, 21.Vulcănescu, 22.Ioan Damaschin, 23.Pascal, 24.Wittgenstein ,25.Bergson, 26.D.D.Roşca, 27.Locke, 28.Cicero, 29.Popper, 30.Pico della Mirandola
Transcrieţi litera corespunzatoare domeniului şi numărul (numerele) corespunzătoare filosofului (filosofilor) care se incadrează în acel domeniu.
A.Consideră că statul nu trebuie să-şi depăşească atribuţiile, B.Susţin progresul cunoaşterii prin eliminarea erorii, C.Relaţionează libertatea cu voinţa, D.Vorbesc despre unitatea lumii, E.Au considerat că omul poate fi definit prin note esenţiale, F.Au încercat să definească filosofia, G.Au abordat problema existenţei lui Dumnezeu, H.Sunt englezi, I.S-au referit la rolul erorii în cunoaştere, J.Au trăit în perioada contemporană, K.Au fost şi matematicieni, L.Au vorbit despre rostul filosofiei, M.Au trăit în epoca modernă, N.Sunt români, O.Au scris lucrări de etică