1.Termenii vertebrat, reptilă, şarpe, şarpe veninos sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor.
2.Doi termeni sunt în raport de opoziţie numai dacă extensiunile lor au în comun un singur obiect.
3.Termenii „înmulţire” şi „împărţire” se află în raport de contrarietate, ca specii ale genului „operaţii aritmetice“.
4.Termenii Munţii Făgăraş, Munţii Carpaţi, munte, formă de relief sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
5.Doi termeni se află în raport de identitate numai dacă au în comun majoritatea obiectelor din extensiunile lor.
6.Termenii „ploaie” şi „ninsoare” se află în raport de contrarietate, ca specii ale genului „forme de precipitaţii“
7.Termenii „ţară mică” şi „ţară dezvoltată” se află în raport de opoziţie.
8.Termenii România, ţară care aparţine Uniunii Europene, ţară europeană, ţară sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
9.Termenii „ţară africană” şi „ţară din emisfera sudică” se află în raport de ordonare.
10.Termenii „crocodil” şi „reptilă” se află în raport de ordonare

1.O definiţie în care termenul definitor neagă termenul definit încalcă „regula prevenirii viciului circularităţii”.
2.O definiţie în care definitul şi definitorul se află în raport de contradicţie nu respectă „regula prevenirii viciului circularităţii”.
3.O definiţie în care definitul şi definitorul se află în raport de identitate respectă regula conform căreia „definiţia trebuie să fie afirmativă”.
4.Clasificarea genului „animale vertebrate” în speciile peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere, este o clasificare incompletă.
5.Dacă rezultatul unei operaţii de clasificare este un gen care are mai mult de două specii, aceste specii vor fi în raport de contrarietate.
6.Clasificarea animalelor în vertebrate, nevertebrate şi mamifere respectă „regula criteriului unic” într-o operaţie de clasificare.
7.O definiţie în care definitul este subordonat definitorului încalcă „regula consistenţei logice”.
8.„Regula raportului de opoziţie între clase” presupune că orice element al clasificării nu poate face parte simultan din două clase diferite care au rezultat în urma operaţiei de clasificare.
9.O definiţie în care definitul este supraordonat definitorului este circulară.

1.O definiţie în care definitul şi definitorul sunt termeni încrucişaţi este afirmativă, dar inconsistentă.
2.O definiţie în care definitul şi definitorul sunt termeni negativi respectă regula care presupune că „definiţia trebuie să fie afirmativă”, pentru că dubla negaţie este echivalentă cu o afirmaţie.
3.„Regula criteriului unic” este o cerinţă a corectitudinii aplicării operaţiei de definire prin gen proxim şi diferenţă specifică.
44.Definitorul reprezintă ceea ce se utilizează pentru precizarea obiectului definiţiei.
5.O definiţie în care definitorul şi definitul se află în raport de încrucişare este, pe de o parte, prea îngustă, iar pe de altă parte, prea largă.
6.O definiţie în care definitul este subordonat definitorului este prea largă.
7.O definiţie în care definitorul conţine termeni vizi încalcă „regula prevenirii viciului circularităţii”.
8. Clasificarea este operaţia logică prin care descompunem genul în speciile sale
9.O definiţie este prea largă dacă intensiunea termenului definit cuprinde mai multe note esenţiale decât cele pe care le enunţă definitorul despre el.
10„Regula omogenităţii” presupune ca între clasele care rezultă în urma operaţiei de clasificare să existe exclusiv raporturi de ordonare.

Identificaţi şi precizaţi termenii din enunţurile următoare. Reprezentaţi raporturile dintre ei prin diagrame Euler
1. Mamiferele nu sunt singurele vertebrate, si dintre mamifere numai o parte sunt omnivore, melcii sunt nevertebrate, iar regnul animal este compus din vertebrate si nevertebrate.
2. Ofiţerii romani sunt atat europeni, cat si militari si nici un suedez civil, desi este european, nu este militar.
3. Patratele si numai ele sunt atat dreptunghiuri cat si romburi, toate, desi nu singurele, sunt patrulatere, iar acestea din urrna nu sunt triunghiuri; patrulaterele si triunghiurile sunt doua specii de poligoane, care la randul lor pot fi sau regulate, sau neregulate; dintre triunghiuri numai cele echilaterale nu sunt neregulate, iar dintre patrulatere singurele regulate sunt patratele.
4. Mozart a fost un compozitor si nu un filosof german, Kant a fost un filosof german, dar nu a fost compozitor, Nietzsche a fost atat un filosof cat si un compozitor german, iar Aristotel a fost un filosof grec, fară sa fi fost un compozitor.
5. Tipurile temperamentale de baza: coleric, sangvinic, fleg-matic si melancolic, sunt introvertite sau extravertite, stabile sau instabile. Sangvinicul nu este introvertit, dintre cei instabili colericul este extravertit, iar dintre cei intro-vertiti, melancolicul este instabil.

Sa se decida daca urmatoarele diviziuni sunt corecte.
In cazul in care sunt incorecte, precizati ce reguli au fost incalcate, si apoi rectificati erorile de diviziune:
01.cetateni: guvernanti, guveniati, ziaristi;
02.corpuri; opace, transparente, translucide;
03.sporturi: individuate, extreme, de echipa;
04.elevi: tocilari, corigenti, descurcareti;
05.filme: romanesti, straine, coproductii;
06.oglinzi: concave, plane, retrovizoare, convexe;
07.scoli: publice, private, generate;
08.telefoane: fixe, mobile, fara fir;
09.animate:unicelulare, pluricelutare, mamifere;
10.oameni: celibatari, casatoriti, divortati, minori;
11.pasari: domestice, salbatice, captive, de rasa;
12.fenomene istorice: preistorice, medievale, modeme, contemporane;
13.ape: curgatoare, minerale, statatoare, potabile;
14.oameni: celebri, anonimi, obisnuiti;
15.plante: medicinale, decorative, salbatice;

Realizaţi o clasificare a termenilor din fiecare serie precizând pentru fiecare treaptă criteriul folosit:
1. inferenţă nevalidă, noţiune vidă, inferenţă deductivă, formă logică, noţiune, propoziţie falsă, inferenţă validă, noţiuni generale, notiuni individuale, inferenţă inductivă, propoziţie adevarată, noţiune nevidă, inferenţă, propoziţie logică.
2. paralelogram, triunghi, elipsă, pătrat, patrulater, pentagon, linie curbă închisă, cerc, figură geometrică plană, poligon, triunghi obtuzunghic, hexagon, triunghi ascutitunghic;
3. barză, vertebrate, pisică, mamifere, păsări, rumegătoare, animale, vultur, amfibieni, camilă, şarpe, feline, leopard, crocodil, om, reptilă, nevertebrate, oaie;

1.Pentru fiecare dintre clasificarile incomplete de mai jos sa se precizeze criteriul iitilizat si clasele care au fost omise:
1.1.gen literar: epic, liric;
1.2.piese de sah: pion, cal, tura, nebun;

2.Stabiliţi corectitudinea următoarelor clasificări/diviziuni:
2. 1.primate: urangutani, gorile, oameni, cimpanzei;
2. 2.reptile: broaşte, şopârle, şerpi, crocodili;
2. 3.copac: coroană, tulpină, rădăcini;
2. 4.plante: carnivore, ierbivore;
2. 5.arbori: copaci, pomi;
2. 6.animale: terestre, acvatice, amfibii;
2. 7.animale: vertebrate, nevertebrate;
2. 8.non-culori: alb, gri, negru;
2. 9.oameni: prieteni, duşmani;
2. 10.animale: sălbatice, domestice, captive;
2.11.Oameni: europeni, americani, romani, barbati, femei.
2.12.Aer. Azot, oxigen, hidrogen şi alte gaze
2.13.Tren.rapid, accelerat, personal
2.14.Animale, carnivore, ierbivore, omnivore
2.15.Animale, vertebrate, nevertebrate
2.16.Oameni, femei, bărbaţi, copii
2.17.Alb, gri, negru
2.18.Prieten, duşman
2.19.Implicite, explicite
2.20.Animale, vegetale, minerale
2.21.numerele intregi se impart inpozitive, negative, pare s.i impure.
2.22.numerele reale se impart mpare şi impare.
2.23.numerele reale se impart in rationale, irationale s.i naturale.
2.24.numerele naturale sunt prime sau pare.

01.O definiţie corectă depinde de respectarea regulilor de validitate ale inferenţelor deductive.
02.O clasificare este corectă dacă are drept rezultat gruparea unei categorii de obiecte în două clase ale căror extensiuni se află în raport de încrucişare.
03.O definiţie în care definitorul este subordonat termenului definit este prea largă.
04.O definiţie în care definitul şi definitorul se află în raport de încrucişare este o definiţie clară şi precisă.
05.O definiţie în care se foloseşte un limbaj obscur, echivoc sau figurat este neclară şi imprecisă.
06.O definiţie este corectă dacă între definit şi definitor există un raport de identitate.
07.O definiţie în care definitorul şi definitul sunt termeni încrucişaţi este o definiţie circulară.
08.O definiţie este prea largă dacă definitorul cuprinde note care aparţin şi altor obiecte decât cele care alcătuiesc clasa reflectată de definit.
09.O definiţie în care definitul şi definitorul sunt termeni încrucişaţi este neclară şi imprecisă.
10.O definiţie în care definitul şi definitorul sunt termeni încrucişaţi este neclară şi imprecisă.