Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri (notate de la a la e) dacă se ştiu următoarele infirmaţii despre elevii clasei a IX a B:
1.Cei care citesc cu placere romane de dragoste, citesc poezii, dar nu toti ocolesc romanele istorice.
2. Nici un amator al genului politist nu citeste poezii.
3. Cei care prefera proza S.F. nu agreeaza romanele istorice, dar unii dintre ei prefera si romanele sentimentale.
4.Toti amatorii genului politist prefera romanele istorice.
a. Nici un elev din clasa a IX a B care prefera proza S.F. nu prefera poeziile.
b. Unii dintre elevii clasei a IX a B pasionati ai genului S.F. prefera si genul politist.
c. In clasa a IX a B exista elevi care prefera simultan romanele de dragoste, romanele politiste si pe cele istorice.
d. In clasa a IX a B exista elevi care prefera simultan romanele de dragoste, pe cele S.F. si cele politiste.
e. Exista elevi din clasa a IX a B care prefera simultan romanele istorice, pe cele de dragoste si poeziile.

Se dă următorul text: „În urma analizei rezultatelor şcolare ale elevilor dintr-o clasă de liceu, profil real, s-au constatat următoarele: elevii care au rezultate bune la matematică şi la fizică sunt buni şi la informatică. Majoritatea elevilor care au rezultate bune la matematică au rezultate bune şi la fizică. Unii dintre elevii buni la informatică nu au rezultate bune nici la matematică, nici la fizică, dar au rezultate bune la engleză. Elevii buni la literatură nu sunt buni la informatică, dar unii dintre ei au rezultate bune la engleză.”
a. identificaţi termenii din textul de mai sus.
b. reprezentaţi printr-o diagramă Euler raporturile dintre termenii identificaţi.

Fie termenii :
A-vertebrat, B-felină, C-pisică, D-animal acvatic, E-nevertebrat.
1.reprezentaţi în cadrul unei singure figuri grafice, prin metodda diagramelor Euler, raporturile dintre cei cinci termeni.
2.Numiţi raporturile care există între A şi E, A şi B, B şi C, A şi D.

Fie termenii : A- om, B – şomer, C – bărbat, D – femeie, E – copil, F – mamă, G – european. a.reprezentaţi pe o diagramă comună (prin metoda Euler) raporturile dintre termeni. b.numiţi raporturile dintr CD, BF, EB. c.construiţi câte două definiţii incorecte (precizând şi regula încălcată) pentru B şi G.

Patru elevi discută următorul exerciţiu:
Noţiunea M se află în raport de încrucişare cu noţiunea N. Noţiunea Q se află, în acelaşi timp, în raport de subordonare faţă de M şi în raport de încrucişare cu N.
După ce au reprezentat prin diagrame raporturile dintre noţiuni, cei patru elevi susţin următoarele :
Ionel :toţi Q sunt N.
Vasile :nici un M nu este N.
Petrică :unii M sunt N.
Traian :nici un Q nu este M.
Arătaţi care dinre ei are dreptate.

Identificaţi şi precizaţi termenii din enunţurile următoare. Reprezentaţi raporturile dintre ei prin diagrame Euler
01. Spania si Portugalia sunt singurele tari iberice.
02. Dintre feline singura domesticita este pisica, desi exista si pisici salbatice.
03. Crocodilul este o reptila care, spre deosebire de unele salamandre, nu traieste in Romania.
04. Un număr divizibil cu 10 este divizibil cu 5 şi cu 2.
05. Senatorii, ca orice politicieni, sunt fie membri de partid, fie independenti. Politicienii trebuie sa fie majori, iar pentru a fi senator trebuie sa ai peste 35 de ani.

01.Termenii „conjuncţie” şi „disjuncţie” se află în raport de contradicţie, ca specii ale genului „operatori propoziţionali“.
02.Termenii vehicul, autovehicul, autoturism, autoturism de teren sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
03.Termenii „încălţăminte” şi „pantofi” se află în raport de ordonare.
04.Termenii corp geometric, poliedru, piramidă, tetraedru, sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
05.Termenii „bolnav” şi „sănătos” se află în raport de contradicţie.
06.Termenii „profesor” şi „şofer amator” se află în raport de încrucişare.
07.Termenii „număr divizibil cu trei” şi „număr par” se află în raport de opoziţie.
08.Termenii carte, culegere de probleme, culegere de algebră, culegere de matematică, sunt corect ordonaţi descrescător, în funcţie de extensiunea lor.
09.Termenii urs polar, urs, mamifer, vertebrat sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
10.Termenii „inginer” şi „conducător auto” se află în raport de încrucişare.

Raportul de contrarietate
Doi termeni sunt contrari dacă şi numai dacă oricare ar fi obiectul ales, acesta nu face parte, dar poate lipsi în acelaşi timp din sfera ambilor. Ex: A,G,H – termeni contrari, F – genul lor.
Reprezentarea grafică.

Ex: A – pătrat, G – cerc, H – triunghi, F – figură geometrică plană. „Citim” doi termeni (pătrat şi cerc) sunt contrari dacă şi numai dacă oricare ar fi obiectul ales (figura geometrică plană), acesta nu face parte (nu poate fi şi pătrat şi cerc), dar poate lipsi (poate fi nici pătrat, nici cerc) în acelaşi timp din sfera ambilor.
Obs. Se află în acest raport speciile unui gen care are mai mult de trei specii.  Speciile trebuie să se afle la acelaşi nivel de generalitate. Termenii contrari nu pot fi afirmaţi dar pot fi negaţi în acelaşi timp despre acelaşi subiect logic.
Raportul de contradicţie
Doi termeni sunt în raport de contradicţie dacă şi numai dacă oricare ar fi obiectul ales, acesta nici nu face parte, dar nici nu poate lipsi în acelaşi timp din sfera ambilor. „Citim” doi termeni (vertebrat şi nevertebrat) sunt contradictorii dacă şi numai dacă oricare ar fi obiectul (animalul) ales, acesta nici nu face parte (nu poate fi şi vertebrat şi nevertebrat), nici nu lipseşte (nu poate fi nici vertebrat, nici nevertebrat) în acelaşi timp din sfera animalelor.

Obs.Termenii contradictorii nu pot fi nici afirmaţi, nici negaţi în acelaşi timp despre acelaşi subiect logic. În unele situaţii termenul complementar este construit prin negaţie logică, deoarece universul de discurs (genul) trebuie împărţit în doar două zone (A,J), asfel încât oricare ar fi obiectul, el ori este în zona A, ori este în zona J, neputând fi în ambele, neputând lipsi din ambele. Ex: pătrat, non pătrat;  om , non om.

Raportul de identitate
Doi termeni se află în raport de identitate dacă sferele lor coincid. Ex: A-număr par şi B-număr divizibil cu doi

Raportul de ordonare
Doi termeni se află în raport de ordonare dacă şi numai dacă sfera unuia este inclusă total în sfera celuilalt fară ca sferele lor să coincidă.
si 
Obs.1 Dacă sferele celor doi ar coincide, raportul ar fi de identitate.
Obs.2 Dacă sfera unuia nu este inclusă total în sfera celuilalt, raportul ar fi de încrucişare.
Reprezentare grafică: A – număr natural, C – număr.
Obs.3 Deosebim aici două raporturi:
de la A la C subordonare (A este subordonat lui C);
de la C la A supraordonare (C este supraordonată lui A);
Obs.4  În reprezentarea de mai sus D se numeşte specie, iar  A gen.
Obs.5 Genul şi specia sunt termeni duali.
Obs.6 Fiecare termen (în funcţie de nivelul de generalitate) poate avea mai multe specii sau mai multe genuri. Ex: animal, vertebrat, mamifer, carnivor, felină, pisică.
Genul proxim este genul cel mai apropiat faţă de un termen dat. Ex: pentru „pisică” genul proxim este „felină”, pentru „mamifer” genul proxim este „vertebrat”.
Diferenţa specifică este formată din elementele, notele conţinutului pe care le are în plus specia faţă de genul său. Ex: pentru „vertebrat” genul proxim este „animal”, iar diferenţa specifică este faptul că are coloană vertebrală; pentru „carnivor” genul proxim este „mamifer”, iar diferenţa specifică este faptul că se hrăneşte cu carne.
, 
Raportul de încrucişare
Doi termeni se află în raport de încrucişare dacă şi numai dacă ei au câte o parte a sferei comună şi fiecare are câte o parte a sferei distinctă.

Acest raport presupune existenţa a trei zone:
1.A care nu sunt E; 2.A care sunt E; 3.E care sunt A;
Obs.Raportul este corect dacă în fiecare din cele trei zone există elemente.
Ex: dacă A = tânăr şi E = elev, atunci zonele sunt: 1 –  tineri care nu sunt elevi, 2 – tineri care sunt elevi, 3 – elevi care nu sunt tineri. În zona 3 nu există elemente, deci raportul nu este corect (în loc de încrucişare există ordonare).

Obs. Pentru a putea stabili raporturi între termeni trebuie ca ei să aibă un gen comun, un termen general a cărui sferă să includă termenii raportaţi. Distingem astfel termeni comparabili (care au un gen comun) şi termeni necomparabili (care nu au un gen comun).
Obs. Unii logicieni consideră că există termenii necomparabili pentru că nu au un gen comun sau pentru că genul lor comun este prea îndepărtat pentru a putea fi relevant, alţii consideră că nu există termeni necomparabili şi că oricare ar fi doi termeni ei au un gen comun oricât de depărtat şi general ar fi el. De exemplu termenii «elev» şi «pensionar» sunt comparabili, genul lor fiind «om», «autobuz» şi «elicopter» sunt şi ei comparabile, genul lor fiind «mijloace de transport» iar «şofer» şi «autobuz» nu sunt comparabili pentru că aparţin unor genuri diferite. Dar la fel de bine am putea sa spunem că între «şofer» şi «autobuz» există un raport de contrarietate (oricare ar fi obiectul ales, el nu poate fi şi şofer şi auotbuz în acelaşi timp, dar poate fi altceva decât şofer sau autobuz – vezi raportul de contrarietate prezentat mai jos). Mai logică pare prima variantă.
Între termenii comparabili există:
a.raporturi de concordanţă (au gen comun şi, în acelaşi timp, au şi elemente comune):identitatea; ordonarea; încrucişarea,  şi
b. raporturi de opoziţie (au gen comun, dar nu au elemente comune): contrarietatea; contradicţia;
Obs.Raporturile între termeni presupun compatibilitatea lor din perspectiva sferei. Aceste raporturi pot fi reprezentate prin diagrame Euler.
Obs.În matematică se folosesc diagramele Venn Euler pentru mulţimi şi operaţii cu mulţimi. Este important de reţinut că John Venn şi Leonard Euler au modalităţi diferite de reprezentare cu ajutorul diagramelor (vezi reprezentarea propoziţiilor categorice).