Stabiliţi dacă următoarele enunţuri exprimă sau nu definiţii corecte ; dacă da specificaţi de ce tip este definiţia după obiect şi după procedură, şi dacă nu, explicaţi de ce :
1″x2″ este o prescurtare pentru x ori x.
2 Substantiv-parte de vorbire care denumeşte obiecte, fiinţe sau acţiuni
3 Cercul este o figură geometrică în spaţiu fără laturi sau unghiuri
4 Portocală – citrică dulce de culoare portocalie, fruct al arborelui numit portocal
5 Poligamia este infracţiunea de a fi căsătorit de mai multe ori
6 Ipotenuza este latura unui triunghi echilateral opusă unghiului drept
7 Aprozar este prescurtarea expresiei aprovizionare cu zarzavat.
8 Numerele impare sunt numerele care au doar doi divizori.
9 Vinul este o băutură alcoolică făcută din struguri
10 Semaforul este un dispozitiv de avertizare pentru pietoni

Stabiliţi dacă următoarele enunţuri exprimă sau nu definiţii corecte ; dacă da specificaţi de ce tip este definiţia după obiect şi după procedură, şi dacă nu, explicaţi de ce :
1. Dreptunghiul este paralelogramul cu toate unghiurile drepte
2. Tangenta unui cerc este dreapta care nu este nici exterioară nici secantă la cercul dat
3. Pătratul este dreptunghiul cu laturile egale şi în care toate unghiurile sunt egale cu 90 de grade
4. Locul geometric este o multime de puncte care au o proprietate comuna.
5. Repetitia este mama mvataturii, dar una vitrega.
6. Leul este regele neincoronat al animalelor.
7. Prin patrula se intelege o formatie formata din la, la, la, la (4 la ).
8. Yertebratele sunt animale cu schelet, cu sistem nervos, cu corpul acoperit cu pene sau par.
9. Legea este prietenul celui slab dar si a celui puternic.

1.Termenii „mamifer” şi „animal terestru” se află în raport de încrucişare.
2.Termenii varză albă, varză, legumă, plantă sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
3.Termenii „iepure” şi „animal domestic” se află în raport de încrucişare.
4.Termenii literatură, proză, roman, roman istoric sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
5.Termenii manual de geometrie, manual de algebră, manual de analiză matematică, manual de matematică sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
6.Termenii „ordonare” şi „încrucişare” se află în raport de contrarietate, ca specii ale genului „raporturi de concordanţă între termeni”.
7.Termenii „disjuncţie neexclusivă” şi „disjuncţie exclusivă” se află în raport de contradicţie ca specii ale genului „disjuncţie logică“.
8.Termenii cilindru circular drept, cilindru, corp rotund, corp geometric sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
9.Termenii pădure, pădure de conifere, pădure de brad, pădure de brad argintiu sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor.
10.Termenii „contradicţie” şi „non-contradicţie” se află în raport de contradicţie.

1.Termenii proces psihic, proces psihic cognitiv senzorial, reprezentarea, reprezentarea reproductivă sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor.
2.Termenii „ciupercă” şi „comestibil” se află în raport de încrucişare.
3.Termenii „algebră” şi „geometrie” se află în raport de contrarietate, ca specii ale genului „discipline matematice”.
4.Termenii inducţie incompletă, argument inductiv, inducţie completă, argument, sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
5.Termenii proces psihic cognitiv superior, proces psihic, gândire, imaginaţie sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor.
6.Termenii „pisică” şi „animal domestic” se află în raport de încrucişare.
7.Termenii odă, poezie, operă literară în versuri, operă literară sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
8.Termenii „planetă” şi „corp ceresc” se află în raport de identitate.
9.Termenii concurs, olimpiadă, olimpiadă naţională, olimpiadă naţională de ştiinţe socio-umane sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
10.Termenii „profesor de limba engleză” şi „şofer” se află în raport de încrucişare.

Se dau noţiunile : A-fumători, B-bolnav, C-mamifer, D-preşcolari, E-astronaut, F-medic, G-nefumători, H-pacient. Se cere:
1.Reprezentaţi pe o diagramă comună raporturile dintre aceste noţiuni ;
2.Precizaţi şi argumentaţi ce raport există între A şi C, A şşi G, G şi E, E şi H, F şi D ;
3.Pentru noţiunea C construiţi o definiţie incorectă care să încalce simultan două reguli. Precizaţi şi explicaţi în ce constă încorectitudinea.
4.Folosind o dingură dată fiecare din cele opt noţiuni construiţi patru propoziţii categorice particulare;
5.Construiţi căte o definiţie corectă pentru A şi D explicând procedura folosită ;
6.Precizând criteriile, realizaţi o clasificare/diviziune corectă pentru F (cu o treaptă) şi pentru C (cu două trepte) ;
7.determinaţi intensiunea şi extensiunea noţiunii E ;
8.stabiliţi genul proxim şi diferenţa specifică pentru B,G şi H ;
9.Arătaţi cum a evoluat întensiunea ţi extensiunea noţiunilor C,E şi F dacă adăugăm proprietăţile C1-domestic, E1-român şi F1-veterinar.

Prezentaţi sub forma unei diagrama Euler structura cererii de animale de companie din oraşul ICS dacă se cunosc următoarele:
a. Nici un locuitor nu deţine mai mult de trei specii de animale diferite.
b.Numai cei care au papagali şi caini au si hamsteri si doar unii dintre cei care au papagali nu au pesti exotici.
c. Doar cei care au caini au pesti exotici, si unii dintre cei care au pesti exotici au pisici.
d. Cei care au pisici nu au papagali.

Stabiliţi genul proxim şi diferenţa specifică pentru fiecare din noţiunile:
a.nevertebrat,  b.sirenă, c.broască,   d.lichior,   e.bicicletă, f.geometrie,  g.lichid,   h.electron,   i.substantiv,     j.biserică,   k.raţiune,  l.arheologie,  m.arhitect,

Precizaţi raporturile dintre următoarele perechi de noţiuni:
a.legal / drept.     b.pasager / şofer,    c.triunghi echilateral / triunghi isoscel, d.patruped / tetrapod,    e.sărac / moral,   f.canibal / antropofag,   g.aur/ argint.

1. Fie termenul « peşte ». Precizaţi dacă se modifică sau nu intensiunea şi extensiunea termenului prin adăugarea proprietăţii « exotic ». Justificaţi răspunsul vostru.
2. Stabiliţi sfera termenului „domnitorul Moldovei contemporan cu descoperirea Americii”.
3.Arătaţi care din următoarele noţiuni sunt logic negative şi care sunt lingvistic negative:
a.infinit, b.antimaterie, c.incorect, d.surd, e.antebelic, f.anticorp, g.număr, h.număr negativ, i.inconsistent

Termenii se pot clasifica după sferă şi după conţinut.
Astfel după sferă (numărul de elemente) termenii pot fi:
vizi – nevizi; individuali – generali; colectivi – divizivi; precişi – vagi,
iar după conţinut (proprietăţile elementelor) termenii pot fi:
independenţi – corelativi; pozitivi – negativi. Câte ceva despre fiecare:
Vizi – nevizi.
Un termen este nevid dacă sfera lui conţine cel puţin un element. Ex: carte, om, armată etc.
Un termen este vid dacă sfera lui nu conţine nici un element. Ex: cerc cu colţuri, astă vară de crăciun etc.
Obs.1 termenii vizi sunt construiţi în contradicţii logice explicite (ex. laturile uni cerc) sau contradicţii logice implicite (considerăm că obiectul are existenţă reală deşi el nu poate fi decât ideal. Ex. cel mai mare număr natural).
Obs.2 Propoziţia care conţine un termen vid este fără sens.
Excepţie: termenii vizi pot fi folosiţi în propoziţii cu sens atunci când enunţăm inexistenţa obiectului la care se referă. Ex: cel mai mare număr natural nu există (în felul acesta arătăm caracterul infinit al şirului numerelor naturale).
Individuali – generali
Un termen este general dacă sfera lui conţine cel puţin două elemente. Ex: capitală.
Un termen este individual dacă sfera lui conţine un singur element.  Ex: capitala României.
Colectivi – divizivi
Un termen este diviziv dacă propietăţile clasei sunt şi propietăţile elementelor: Ex: automobil, creion (de reţinut că  termenii divizivi sunt termeni generali).
Un termen este colectiv dacă redă ca întreg o clasă de obiecte, iar proprietăţile întregului nu sunt şi proprietăţile părţilor. Ex. pădure, bibliotecă etc.
Obs. Nu trebuie confundat raportul gen-specie (cu termeni divizivi) cu raportul parte-întreg (cu termeni colectivi). Astfel raportul unitate de timp-minut este gen-specie iar raportul oră-minut este de tip întreg-parte.
Obs. Acelaşi termen poate fi tratat ca fiind colectiv sau diviziv. Ex: termenul „om” este diviziv dacă ne gândim la indivizi, la persoane şi este colectiv dacă ne gândim la un individ format din cap, gât, braţe etc.
Precişi – vagi
Un termen este precis dacă oricare ar fi elementul ales, putem spune cu siguranţă că el aparţine sau nu clasei respective. Ex: om, carte, automobil.
Un termen este vag (imprecis) dacă oricare ar fi elementul ales nu putem spune cu siguranţă dacă el aparţine sau nu clasei respective. Ex: tânăr, frumos, deştept.
Independenţi – corelativi
Un termen este independent dacă el nu antrenează un alt termen sau negaţia lui. Ex: manual, figură geometrică.
Un termen este dependent (corelativ) dacă el antrenează sau presupune un alt termen sau negaţia lui. Ex: absolut, pozitiv.  „Absolută” este corelativ cu „relativ”, „pozitiv” cu „negativ”.  Ei nu pot fi definiţi decât împreună, ca elemente ale relaţiei dintre ei.
Pozitivi – negativi
Un termen este pozitiv dacă redă prezenţa uneia sau mai multor însuşiri la un obiect sau la o clasă de obiecte. Ex: elev, fotbalist, preşedinte.
Un termen este negativ dacă redă privarea obiectului sau a clasei de una sau mai multe însuşiri.
Obs. Negaţia logică şi cea lingvistică sunt diferite. Pot exista următoarele tipuri de termeni:

Termenul este un ansamblu alcătuit din trei componente:
1.componenta logică (noţiunea),
2.componenta lingvistică (cuvântul, numele) şi
3.componenta ontologică (obiectul sau grupul de obiecte de natură materială sau ideală).
De exemplu termenul „oaie” are:
a. componentă/ formă logică, noţiunea de oaie, adică mamifer domestic etc;
b. componentă/ formă lingvistică, cuvântul oaie, adică un substantiv comun, genul feminin etc;
c. componenta ontologică adică referirea la un grup de obiecte (în acest caz mamifere domestice): Lavinia, Minodora (dacă presupunem că oile au nume).
Noţiunea este cea mai simplă formă logică ce reprezintă la nivelul gândirii un obiect sau o clasă de obiecte despre care ştim ceva iar numele prin care ea se exprimă poate fi simplu (pădure, casă, elev) sau complex (pădurea de stejari, casa vecinului, elevul adormit).
Din perspectivă logică termenul (de fapt noţiunea) se caracterizează prin sferă şi conţinut.
Sfera (extensiunea) se referă la elementele care pe baza proprietăţilor comune fac parte dintr-o clasă iar conţinutul (intensiunea) se referă la proprietăţile comune pe care le au toate obiectele care fac parte dintr-o clasă.
De exemplu sfera termenului „număr prim” se referă la 2, 3, 5, 7, 11, 13, … iar conţinutul la faptul că este un număr natural diferit de 1 care nu se poate divide decât la 1 şi la el însuşi. Normal trebuie procedat invers, adică stabilim mai întâi conţinutul şi apoi sfera.
Între sfera şi conţinutul unui termen există un raport de dualitate (evoluează în sens invers). De exemplu, dacă ne referim la termenii: manual, manual pentru liceu, manual pentru clasa a 9-a, manual de logică şi argumentare, sfera (numărul de elemente) descreşte iar conţinutul (numărul proprietăţilor comune) creşte.