Stabiliţi ce relaţie logică există înre elementele care compun fiecare pereche.
a.Unii dintre suporteri nu au venit, Nici un suporter nu a venit;
b.Unele jocuri pentru calculator sunt complicate, Unele jocuri pentru calculator nu sunt simple;
c.Nimănui nu-i place de mine, Mie nu imi plece de nimeni;
d.Girafele sunt înalte, Există şi girafe pitice;
e.Toţi oamenii sunt muritori, Este fals că ar exista oameni nemuritori;
f.Câinii nu sunt feline, Nici un noncâine nu este nonfelină;
g.Unele pisici sunt leneşe, Unele animale nonleneşe nu sunt nonpisici;
h.Unele exerciţii sunt ciudate, Nici un exerciţiu nu este nonciudat.

1.În acelaşi timp şi sub acelaşi raport, subalterna unei propoziţii categorice universal afirmative adevărate este probabilă.
2.„Regula omogenităţii” este o cerinţă a corectitudinii utilizării inferenţelor imediate cu propoziţii categorice.
3.Un termen este nevid dacă extensiunea sa nu conţine niciun obiect.
4.Termenii „vertebrat” şi „nevertebrat” se află în raport de contradicţie.
5.Termenii operă epică, basm, basm de Ion Creangă, „Harap Alb“ sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor.
6.Într-un silogism de figura a IV-a, termenul mediu este subiect în premisa majoră şi predicat în premisa minoră.
7.După cantitate propoziţiile categorice pot fi afirmative şi negative.
8.Termenii „matematician” şi „profesor” se află în raport de identitate.
9.„Regula criteriului unic” este o cerinţă a corectitudinii utilizării inducţiei complete.
10.În acelaşi timp şi sub acelaşi raport, supraalterna unei propoziţii categorice particular afirmative adevărate, este adevărată.

1.Termenii grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu, liceu sunt corect ordonaţi crescător, în funcţie de extensiunea lor.
2.Într-un silogism de figura a II-a, termenul mediu este subiect în ambele premise.
3.Într-un silogism de figura a III-a, termenul mediu este predicat în ambele premise.
4.„Regula evitării circularităţii” se referă la respingerea uneia dintre formele sofismelor cauzei false – confundarea cauzei şi a efectului.
5. Afirmarea sau negarea predicatului despre subiectul logic desemnează cantitatea propoziţiilor
6.După calitate propoziţiile categorice pot fi universale şi particulare.
7.Termenii „delfin” şi „peşte” se află în raport de opoziţie.
8.Pentru obţinerea unei concluzii adevărate este necesar şi suficient să plecăm de la premise adevărate.
9.O definiţie în care definitul şi definitorul sunt termeni încrucişaţi este circulară şi inconsistentă.
10.Pentru obţinerea unei concluzii adevărate este necesar şi suficient să respectăm regulile de validitate ale argumentelor sau inferenţelor.

Stabiliţi ce relaţie logică există înre elementele  care compun fiecare pereche.
a. sărac, bogat; b.ieri, poimâine; c.erou, militar; d.urăsc cicolata, iubesc murăturile;
e.incapabil de crimă, capabil de furt; f.nu ştie să scrie, nu ştie să vorbească;
g.fericit, sătul; h.norocos, ghinionist; i.ateu, agnostic; j.iubeşte pisicile, urăşte câinii;
k.bogat, flămând; l.foarte sigur, nesigur; m. tautologie, contradicţie.
B.propoziţii:

Determinaţi cea mai plauzibilă premisă lipsă
-Probabil ca Andrelle nu este acasă deoarece nu răspunde.

a.oamenii răspund întotdeauna la telefon atunci când sunt acasă;
b.de cele mai multe ori oamenii răspund la telefon dacă sunt acasă;
c.Andrelle răspunde întotdeauna la telefonul fix de acasă.
d.dacă este acasă Andrelle răspunde la telefonul fix;
e.este acasă, dar nu răspunde.

01.Un exemplu corect de propoziţie particular negativă Câţiva elevi nu sunt premianţi”.
02.Intensiunea unui termen este constituită din totalitatea obiectelor care sunt grupate într-o clasă.
03.Doi termeni se află în raport de concordanţă numai dacă extensiunile lor nu au niciun element comun.
04.Doi termeni se află în raport de opoziţie numai dacă extensiunile lor au în comun un singur obiect.
05.Un termen este vid dacă extensiunea sa conţine un singur obiect.
06.Un termen este general numai dacă extensiunea sa conţine un singur obiect.
07.„Regula raportului de opoziţie între clase” presupune că între speciile unui gen care are mai mult de două specii trebuie să existe un raport de încrucişare.
08„Regula prevenirii circularităţii” este o cerinţă a corectitudinii aplicării metodelor de verificare a validităţii silogismelor.
09Într-un silogism de figura I, termenul mediu este predicat în premisa majoră şi subiect în premisa minoră.
10Termenii „adunare” şi „scădere” se află în raport de contradicţie, ca specii ale genului „operaţii aritmetice“.

1.Dacă adăugăm o premisă adevărată la un argument valid, atunci argumentul rămâne valid. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 2.Dacă dintr-un argument incorect elinimăm premisa falsă, atunci el devine corect. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 3.Un argument valid poate avea premisele false şi concluzia adevărată. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
4. Un argument este incorect pentru că are o concluzie falsă. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
5. Argumentele nevalide au intotdeauna premisele false. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 6.Un argument cu premise adevărate nu poate fi incorect. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 7.Un argument valid cu premise false duce întotdeauna la o concluzie falsă. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 8.Orice argument nevalid are cel puţin o premisă falsă. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
 9.Nici un argument, prin care din premise adevărate se obţine o concluzie falsă, nu este valid. a)adevărat b)fals c)nedeterminat
10. Orice argument valid, care are cel puţin o premisă falsă, produce o concluzie falsă. a)adevărat b)fals c)nedeterminat