1. Dacă „Unii peşti sunt comestibili” este o propoziţie adevărată, atunci: a) ”Toţi peştii sunt comestibili” este falsă pe baza raportului de contrarietate b) ”Nici un peşte nu este comestibil” este falsă pe baza raportului de contradicţie c) „Unii peşti nu sunt comestibili” este adevărată pe baza raportului de alternare d) ”Unii peşti nu sunt comestibili” este falsă pe baza raportului de contradicţie
2. Pe fiecare treaptă a diviziunii / clasificării, între clase trebuie să existe un anumit tip de raporturi. Identificaţi situaţia care nu respectă această regulă: a)tren: rapid, accelerat, personal b)element chimic: metal, nemetal c)vertebrate; mamifere, păsări, carnivore, şerpi d)număr: par, impar
3. Propoziţia „Unele ciuperci nu sunt comestibile” este obţinută din „Unele ciuperci sunt necomestibile” printr-o: a) obversiune corectă b) conversiune corectă c) obversiune incorectă d) conversiune incorectă
4. În propoziţia „Cele mai frumoase cadouri sunt florile scumpe” predicatul este: a) florile scumpe b) sunt c) cadouri d) florile
5. Printr-o obversiune corectă obţinem întotdeauna: a) o concluzie adevărată dacă premisa este adevărată b) o concluzie falsă dacă premisa este falsă c) o concluzie falsă dacă premisa este adevărată d) o concluzie adevărată indiferent de valoarea de adevăr a premisei

1. ”Dacă învăţ, iau note mari” este echivalentă cu: a) ”Dacă nu învăţ, nu iau note mari” b) ”E fals că nu învăţ şi iau note mari” c) ”Este fals că învăţ şi iau note mici” d) „Nu învăţ sau nu iau note mari”
2. Predicatul propoziţiei pe care o obţinem prin obversiunea premisei „Nici un exerciţiu nu are o rezolvare dificilă” este: a) exerciţiu b) rezolvare dificilă c) rezolvare simplă (non-dificilă) d) non-exerciţiu
3. „Examenul de bacalaureat este greu” poate fi simbolizat: a) SiP b) SaP c) SoP d) SeP
4. În enunţul „Dacă înveţi (p) iei note mari (q) şi dacă nu înveţi (nonp) iei note mici (nonq); indiferent ce faci() vei fi ascultat ()” expresia „indiferent ce faci” se notează cu: a) un alt simbol (pentru că este o variabilă propoziţională care nu mai apare) b) p sau nonp c) p şi nonp d) q şi nonq
5. Termenul A are numai 3 specii: B,C şi D. În acest caz: a) C şi D se pot afla în raport de încrucişare b) B şi C sunt în raport de contradicţie c) D este fie negaţia lui B, fie negaţia lui C d) B şi D sunt în raport de contrarietate

1. „Ce îmi place este ilegal, imoral sau îngraşă” este în raport de contradicţie cu propoziţia: a) SaP b) SeP c) SiP d) SoP
2. Termenul subordonat faţă de cel supraordonat are: a) intensiunea mai mare b) conţinutul mai mic c) intensiunea mai mică d)sfera mai mare
3. În propoziţia „Adevărul e dincolo de noi” termenii distribuiţi sunt: a) S b) P c) ambii d) nici unul
4. În cazul conversiunii prin accident este afectată: a) validitatea b) forma logică şi poziţia termenilor c) cantitatea d) calitatea
5. Obversa propoziţiei „Lucrurile frumoase sunt scumpe” este: a)”Lucrurile frumoase nu unt ieftine” , b)”Lucrurile urâte sunt ieftine”, c)”Lucrurile scumpe sunt frumoase”, d)„Lucrurile ieftine sunt urâte”

1. Se dau două enunţuri (1) „noţiunile nu au valoare de adevăr” şi (2) „noţiunile pot fi adevărate sau false numai în cadrul propoziţiilor”.a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
2. Se dau două enunţuri (1) .„Felină” este specie pentru „pisică” şi (2) „pisică” este gen pentru „pisică siameză”. a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
3. Se dau două enunţuri (1) „Ogar”, „câine” şi „canide” sunt termeni aşezaţi în ordinea crescătoare a extensiunii şi (2) în propoziţia „unii câini nu sunt ogari” predicatul este „nu sunt”.a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
4. Este adevărată când cel puţin o variabilă propoziţională este adevărată: a)conjuncţia b) disjuncţia neexclusivă c) echivalenţa d) implicaţia
5. Termenul G este un gen care are numai 3 specii: A, B şi C. Negaţia lui A este: a) B b) C c) B sau C d) B şiC

1. „Regele Eduard al II-lea şi fiul său Eduard al IV-lea nu au fost buni diplomaţi” este o propoziţie de tip: a) SaP b)SeP c)SiP d) SoP
2. În expresia „spui adevărul sau minţi, altă variantă nu mai ai” numărul variabilelor propoziţionale este de:  a) 1 b) 2 c) 3 d) 4
3. „Prietenul prietenului meu este şi prietenul meu” are ca termen distribuit: a) şi S şi P b) nici S, nici P c) P d) S
4. Se dau două enunţuri (1) „Legal” şi „drept” se află în raport de încrucişare şi (2) contrara şi contradictoria unei noţiuni nu pot fi identice a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
5. În expresia „Ai şi dai, deci n-ai” există: a)2 variabile propoziţionale şi 2 operatori logici; b)2 variabile propoziţionale şi 3 operatori logici c)3 variabile propoziţionale şi 2 operatori logici; d)3 variabile propoziţionale şi 3 operatori logici

1. Se dau două enunţuri (1) Propoziţia „Unele flori sunt ornamentale” este în raport de contradicţie cu „nici o ciupercă nu este otrăvitoare” şi (2) propoziţiile „toate tablourile sint scumpe” şi „unele alimente sunt scumpe” se află în raport de alternare a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
2. Se dau două enunţuri (1) Dacă un termen este distribuit în premisă, pentru ca raţionamentul să fie corect el trebuie să fie distribuit şi în concluzie şi (2) din PiS obţinem SiP este un exemplu de conversiune corectă. a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
3. Se dau două enunţuri (1) Predicatul conversei propoziţiei BaC este nedistribuit şi (2) conversa conversei propoziţiei BaC este tot BaC pentru că dacă aplicăm de două ori aceeaşi operaţie ajungem la propoziţia initial a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
4. Se dau două enunţuri (1) A şi B au elemente comune iar C este inclus în B, deci între A ş B este un raport de încrucişare şi (2) M este în raport de opoziţie cu N şi de încrucişare cu Q, deci M şi N nu au elemente commune a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
5. În expresia „primele zile de şcoală sunt frumoase pentru că nu se fac ore” numărul variabilelor propoziţionale este: a)1, b)2, c)3, d)4

1. Se dau două enunţuri (1) M este gen pentru N şi specie pentru L. În acest caz L şi N nu pot fi în raport de opoziţie şi (2) dacă Y şi X nu au nici un element comun iar Z este o specie a lui Y atunci X şi Z nu pot fi în raport de încrucişare a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
2. Se dau două enunţuri (1) „Domnitorul Moldovei” şi „Ştefan cel Mare” se află în raport de identitate şi (2) „tetrapod” şi „patruped” nu sunt în raport de contrarietate a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
3. Se dau două enunţuri (1) Obversa obversei unei propoziţii este propoziţia iniţială şi (2) propoziţia TeD are predicatul nedistribuit a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
4. Se dau două enunţuri (1) Variabilele propoziţionale (p,q,r) îşi schimbă valoarea în funcţie de operatorii care acţionează asupra lor şi (2) MeN este conversa propoziţiei NeM a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
5. Se dau două enunţuri (1)”matematica este ştiinţa care studiază numerele şi relaţiile dintre ele” este o definiţie incorectă, prea largă şi (2) prin obversiune se schimbă calitatea propoziţiei a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false

1. Se dau două enunţuri (1) dacă SoN atunci NoS este un exemplu de conversiune incorectă care nu respectă legea distribuirii termenilor şi (2) dacă obversiunea este corectă este imposibil să obţinem o concluzie falsă dintr-o premisă adevărată. a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
2. Se dau două enunţuri (1) Operatorii logici (conjuncţie, negaţie, etc) au valoare de adevăr şi (2) prin accident din YeX se poate obţine XoY a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
3. Se dau două enunţuri (1) Echivalenţa este falsă când componentele (variabilele propoziţionale) sunt false şi (2) În cazul negaţiei propoziţia îşi păstrează valoarea de adevăr, dar rezultă o propoziţie cu valoare de adevăr opusă a) primul este adevărat şi al doilea este fals b) ambele sunt adevărate c) primul este fals şi al doilea este adevărat d) ambele sunt false
4. Clasificarea şi diviziunea sunt corecte dacă pe fiecare treaptă se respectă o regulă referitoare la criteriu sau fundament. Din această perspectivă este incorectă: a)om: european, asiatic, american, negru, b)flori: scumpe, ieftine, gratuite, c)medicamente: româneşti, străine, d)sport: cu minge, fără minge
5. „Fiecare” şi „majoritatea” reprezintă cuantori: a) ambii universali b) ambii particulari c) primul universal şi al doilea particular d) primul particular şi al doilea universal

1. Este adevărată când variabilele propoziţionale au aceeaşi valoare de adevăr: a) conjuncţia b) disjuncţia c) implicaţia d) echivalenţa
2. Ştim că toţi G sunt H şi nici un F nu este H. În acest caz: a) FaH b) HaG c) GeF d) GiF
3. Propoziţia „Creionul este necomestibil” este obţinută din „Creionul nu e comestibil” printr-o: a) conversiune corectă b) obversiune corectă c) conversiune incorectă d) obversiune incorectă
4. Termeniii A şi B se află în raport de încrucişare. În acest caz este falsă propoziţia: a) BiA b) BoA c) AiB d) AeB
5.0 expresie de tipul p şi nonp este o lege logică; una de tipul p sau nonp este o contradicţie a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false

1.Un raţionament deductiv incorect cu premise false are întotdeauna o concluzie falsă; dacă raţionamentul deductiv este incorect şi premisele sunt adevărate concluzia poate fi adevărată. a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false
2Propoziţia „unele numere divizibile cu 3 sunt impare” este negativă; propoziţia „2 este număr par” este universală. a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false
3Dacă A este subordonat faţă de B atunci „toţi A sunt B” este o porpoziţie adevărată; în aceleaşi condiţii „unii B nu sunt A” este falsă. a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false
4Dacă un termen este distribuit în premisă, pentru ca raţionamentul să fie corect el trebuie să fie distribuit şi în concluzie; din PiS obţinem SiP este un exemplu de conversiune corectă. a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false
5MeN este conversa propoziţiei NeM; prin accident din YeX se poate obţine XoY. a) primul enunț este adevărat şi al doilea este fals b) ambele enunțuri sunt adevărate c) primul enunț este fals şi al doilea este adevărat d) ambele enunțuri sunt false