1 Operaţiunile de comerţ exterior sunt judecate: a. în funcţie de raportul dintre efecte şi rezultate; b. prin comparaţie cu operaţiile de comerţ interior; c. din punct de vedere al eficienţei economice; d. după raportul dintre eforturi şi cheltuieli.
2 Operaţiunile de comerţ exterior sunt evaluate: a.în funcţie de raportul dintre efecte şi rezultate b.prin comparaţie cu operaţiile de comerţ interior c.din punct de vedere al eficienţei economice d.după raportul dintre eforturi şi cheltuieli.
3 Dacă valoarea exportului este mai mică decât valoarea importului, atunci: a. balanţa comercială este deficitară; b. datoria externă se reduce; c. rezervele valutare cresc; d. competitivitatea producţiei interne este ridicată; e. se pot acorda credite externe.
4 Balanţa comercială este excedentară, ca urmare a: a.reducerii activului balanţei de plăţi b.faptului că exportul este mai mic decât importul c.creşterii datoriei externe d.creşterii nivelului de competitivitate al produselor
5 Balanţa comercială este exedentară atunci când: a.volumul fizic al exporturilor este mai mare decât volumul fizic al importurilor b.valoarea exporturilor este superioară valorii importurilor c.plăţile sunt mai mari decât încasările d.plăţile sunt mai mici decât încasările

1 La bursa din ţara X cursurile valutelor faţă de € au fost: 1 liră sterlină este 1,5€; 100 Yeni japonezi sunt 3€ iar 1 dolar SUA este 1,2€. Cursul yenului (¥) şi al dolarului SUA ($) faţă de lira sterlină (£) sunt: a.1¥=0,5£ şi 1$=1,25£ , b.1¥=0,5£ şi 1$=0,8£ c.1¥=0,02£ şi 1$=1,25£ , d.1¥=0,02£ şi 1$=0,8£
2 În urma exporturilor, într-o ţară A intră 5 mil. u.m. B. În situaţia în care cursul de schimb este 1 u.m. A = 0,0005 u.m. B, atunci masa monetară: a.va creşte cu 10.000 mil. u.m. A b.va scădea cu 2000 u.m. B c.va creşte cu 5000 mil. u.m. A d.va scădea cu 2500 u.m. B
3 Dacă în ţară intră 450 mil. de EURO şi ies 470 mil. de EURO, la un curs de 3,6 u.m. pentru 1 EURO, masa monetară aflată în circulaţie: a.creşte cu 82 mld u.m. b.scade cu 72 mld. u.m. c.creşte cu 72 mil. u.m. d.scade cu 82 mil. u.m
4 Dacă o bancă şi-a modificat cotaţia de la 27,5 u.m. A pentru 1 u.m. B, la 28 u.m. A pentru 1 u.m. B, atunci volumul cumpărărilor de u.m.: a.A a fost mai mic decât cel al vânzărilor de u.m. B b.B a fost mai mare decât al vânzărilor de u.m. A c.A a fost mai mare decât cel al vânzărilor de u.m. A d.B a fost mai mic decât cel al vânzărilor de u.m. B
5 Dacă pe piaţa valutară 1£=3$ iar 1$=0,9€, atunci cursul € în raport cu £ este: a.1€=2,7£ , b.1€=3,33£ , c.1€=27£ , d.1€=33£.

1 Indicatorul PNN include: a.1+2+3 b.1+2 c.3+4 d.1+4, 1.consumul de stat, 2.consumul intermediar, 3.amortizarea, 4.investiţiile nete
2 Care din relaţiile următoare sunt corecte: a.2+4 b.1+3 c.1+4 d.1+3+4 1.PIB=PIN-CCF, 2.PNN=PNB-CCF, 3.PNB=PIB+CI, 4.PIN=PGB-CI-CCF
3 PIB nu cuprinde: a. consumul de stat; b. consumul personal; c. investiţii brute; d. consumul intermediar; e. exportul net.
4 Sunt componente comune ale indicatorilor macroeconomice de rezultate (PIB, PNB, PNN, PIN): a.consumul intermediar şi investiţiile brute, b.consumul personal şi investiţiile brute, c.consumul personal şi investiţiile nete, d.amortizarea şi consumul public, e.consumul public şi investiţiile brute
5 PGB se deosebeşte de PIB deoarece: a.PGB este mai mare decât PIB, b.PGB este egal cu PIB, când amortizarea e nulă, c.PGB cuprinde numai bunurile finale, d.PIB cuprinde şi consumul de capital fix

1 PNB 3000, consum personal 2400, consum de capital fix 150, consum guvernamental 100. PNN este:
a.2780, b. 2350, c.26 0., d.2750
2 La nivelul unei economii se cunosc: PNB = 5.000 u.m., consumul personal= 2.400 u.m, consumul de stat = 1.000 u.m, consumul de capital fix = 150 u.m. In aceste conditii, PNN are valoarea: a.5.150, b. 4.600 , c. 1.450 , d. 4.850
3 PGB este de 12.000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât PIB. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din PIB, iar investiţiile nete sunt de trei ori mai mari decât consumul de capital fix, atunci PIN este de: a.7500 u.m. b.10.625 u.m. c.9375 u.m. d.12.500 u.m
4 Se cunosc: PGB = 1500 u.m. din care 40% consum intermediar, consumul personal de bunuri şi de servicii 400 u.m., investiţia brută de 400 u.m., iar exportul net este zero. Consumul guvernamental. a. 700 u.m.; b. 100 u.m.; c. 500 u.m.; d. 200 u.m.
5 Într-o economie închisă, volumul cheltuielilor guvernamentale este de 100, consumul populaţiei de 350, iar investiţiile brute de 40. Produsul Intern Brut este de: a. 490; b. 580; c. 630; d. 440;

1 Ştiind că exportul net este 4 mil, PIB=100 mil şi importul 1 mil, care este ponderea expoertului în PIB? a. 5%; b. 50%; c. 4%.
2 Când producţia finală brută a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în străinătate este mai mare decât producţia finală brută a agenţilor străini ce lucrează în interiorul ţării: a. PIB>PGB; b. PIB=PGB; c. PNB>PIB; d. PNB>consumul intermediar.
3 Spre deosebire de PIB, PIN: a. include consumul intermediar. b. nu include amortizarea capitalului. c. se calculează în preţurile pieţei. d. este totdeauna mai mare.
4 Investiţia netă se mai numeşte şi investiţie pentru: a. dezvoltare; b. înlocuire; c. consumul intermediar; d. accelerarea recesiunii.
5 Suma dintre consumul privat, consumul guvernamental, formarea brută de capital şi exportul net:
a.produs naţional brut; b.produs naţional net; c. produs global brut; d. produs intern net; e. produs intern brut;

1 Creşterea venitului îi determină pe oameni: a.să crească investiţiile, dar într-o măsură mai mică, b.să facă economii din ce în ce mai mari, c.să crească volumul consumului, mai mult decât venitul, d.să-şi reducă drastic cheltuielile de subzistenţă
2 Faţă de reducerea substanţială a venitului, consumul: a.se va reduce, dar în proporţie mai mare, b.se va modifica, dar în aceeaşi proporţie, c.se va modifica, în proporţie dublă, d.va scădea, dar în proporţie mai mică.
3 Atunci când consumul este inferior venitului disponibil: a. apare fenomenul de dezeconomisire; b. rata medie a economisirii este egală cu zero; c. înclinaţia medie spre consum este supraunitară; d. multiplicatorul investiţiilor scade; e. economiile sunt pozitive.
4 Raportul dintre sporul venitului şi sporul investiţiilor e: a. înclinaţie marginală spre consum; b. rata medie a economiilor; c. multiplicatorul investiţiilor; d. rata medie a consumului; e. rata creşterii economice.
5 În condiţii normale, reducerea venitului determină: a.creşterea investiţiilor, dar într-o masură mai mică, b.reducerea consumului, dar într-o masură mai mică, c.reducerea economiilor, dar într-o masură mai mare, d.creşterea capitalului, dar într-o masură mai mare.

1 Conform legii formulate de Keynes, când venitul scade: a.scăderea relativă a economiilor este mai mare decât scăderea venitului, b.reducerea absolută a consumului este mai mare decât reducerea venitului, c.economiile scad cu un procentaj mai mic decât scade venitul , d.consumul scade cu un procentaj mai mare decât scade venitul.
2 Pe termen scurt, pentru a putea creşte consumul, fără a se micşora economiile, este necesar ca: a. sporul venitului să fie egal cu sporul economiilor; b. sporul consumului să fie mai mare decât sporul venitului; c. sporul venitului să fie egal cu investiţiile brute; d. sporul venitului să fie mai mare decât sporul consumului; e. sporul consumului plus sporul economiilor să fie mai mari decât sporul venitului.
3 La nivel macroeconomic, diferenţa dintre venit şi consum: 1. reprezintă economiile; 2. este egală cu mărimea investiţiilor nete; 3. scade când venitul creşte; 4. creşte când venitul creşte. a. l+3; b. 1+2+4; c. 2+3+4; d. 2+3.
4 La un volum dat al venitului, cu cât rata medie a consumului este mai mare, cu atât este mai mică: a.partea destinată economiilor , b.partea destinată consumului, c.înclinaţia marginală spre economii, d.înclinaţia marginală spre consum
5 Consumul şi economiile cresc simultan atunci când: 1. creşte rata consumului iar venitul este constant; 2. rata consumului este constantă iar venitul creşte; 3. scade rata consumului iar venitul este constant; 4. venitul creşte mai rapid decât consumul. a. 1+2+3; b. 1+3+4; c. 2+4; d. 2+3.

1 Înclinaţia marginală spre consum este 0,2. Ştiind că consumul curent a crescut cu 20% faţă de perioada anterioară, iar venitul cu 30%, rata consumului în aceeaşi perioadă este: a. 0,61; b. 0,27; c. 0,36.
2 La nivelul economiei naţionale, care din următoarele relaţii este corectă? a. I = V + S; b. I = S; c. I = V + C; d. I = C + S.
3 La o creştere a venitului de 1,5 ori, creştere care înseamnă 100 lei, şi în condiţiile creşterii ratei consumului de la 60% la 80%, economiile: a) cresc cu 100 lei; b) cresc cu 20 lei; c) scad cu 20 lei; d) cresc cu 60 lei; e) scad cu 60 lei.
4 O relaţie de acelaşi sens există între: a. modificarea costului unitar şi modificarea profitului unitar; b. viteza de rotaţie a capitalului şi numărul de rotaţii; c. consumul intermediar şi PIB; d. rata dobânzii şi cursul obligaţiunii.
5 Din datele prezentate în tabel deduceţi înclinaţia spre economii: a. 1/2; b. 1/4; c. 1/3; d. 1/5.
Perioada Venit (V) Consum (C)
To 10 9
T1 12 10

1 Inflaţia de import este cu atât mai mare cu cât: a. ponderea bunurilor importate este mai redusă, iar elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai ridicată; b. ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate sunt mai reduse; c. ponderea bunurilor importate este mai mare, iar elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate este mai redusă; d. ponderea bunurilor importate şi elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor importate sunt mai mari;
2 Într-o economie, fenomenul inflaţionist se manifestă atunci când: a.cantitatea de bani scade, iar cea de bunuri este constantă, b.cantitatea de bunuri creşte mai mult decât cantitatea de bani, c.cantitatea de bani scade mai mult decât cantitatea de bunuri, d.cantitatea de bani creşte, iar cea de bunuri scade.
3 Inflaţia poate fi cauzată de: a. 1+2+3; b. 2+3; c. 1+2+4; d. 1+4. 1. creşterea rezervei obligatorii a băncilor comerciale; 2. acoperirea deficitelor bugetare; 3. creşterea costurilor salariale; 4. creşterea producţiei de bunuri şi servicii.
4 Dacă rata inflatiei este 80%, atunci: a.indicele general al preţurilor este 80%; b.preţurile bunurilor de consum cresc În medie de 1,8 ori; c.este imposibil ca preţurile unor produse sa creasca cu mai mult de 80%; d.pentru un indice al vitezei de rotatie şi al volumului fizic al tranzacţiilor de 100%, indicele masei monetare este 80%.
5 Inflaţia poate fi sesizată prin: a. creşterea puterii de cumpărare a banilor; b. creşterea mai lentă a masei monetare faţă de puterea de cumpărare a acesteia; c. creşterea mai lentă a salariului nominal faţă de salariul real; d. creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor; e. corespondenţa dintre cantitatea de bani în circulaţie şi cantitatea de bunuri supuse vânzării.

1 Raţionalitatea, ca principiu al vieţii economice, are la bază: a. limitarea resurselor. b. proprietatea privată. c. concurenţa. d. libertatea economică.
2 Se află în raport direct proporţional: a. rodnicia muncii şi durata muncii; b. costul şi profitul; c. profitul şi preţul de vânzare; d. rata dobânzii şi cererea de credite; e. costurile şi rata profitului; f. masa monetară şi viteza de rotaţie a banilor.
3 Sunt caracteristice agentului economic producător şi nonproprietar atributele: a. titular al dreptului de proprietate; b. posesor al capitalului folosit în activitatea economică; c. titular atât al dreptului de administrare cât şi al dreptului de dispoziţie; d. titular al dreptului de utilizare; e. titular al dreptului de dispoziţie; f. titular atât al dreptului de proprietate cât şi al dreptului de administrare.
4 Eficienţa economică scade când: a. scade consumul specific; b. creşte producţia; c. scade durata de rotaţie a capitalului; d. cresc costurile unitare; e. cresc productivităţile medii; f. scad costurile unitare.
5 Costul de oportunitate: a. reprezintă câştigul total obţinut dintr-o activitate economică; b. se calculează numai la nivelul colectivităţii; c. exprimă valoarea alternativelor eliminate.