ADEVĂRATE/FALSE
01/
1.Cererea este sinonimă cu cantitatea cerută.
2. Când CFM este 0,5 şi CT=3Q2+05Q+200, Q este 20.
02/
1. Dacă pragul de rentabilitate este 05 atunci producţia este 05 şi CA=CT=05.
2.Petrolul este o resursă regenerabilă..
03/
1. Dacă PIB=50% din PGB si soldul este zero, atunci CI=PNB.
2.Evenimentele politice şi sociale dintr-o ţară pot influenţa oferta din anumite bunuri.
04/
1.Întotdeauna cantitatea oferită pe piaţă este egală cu cantitatea vândută.
2. Puterea de cumpărare a banilor se poate reduce dacă salariul real creşte.
05/
1.Bunurile care satisfac nevoi vitale au o cerere inelastică.
2.Suma algebrică a utilităţilor marginale este egală cu utilitatea totală.
01.ff,02.ff,03.aa,04.ff,05.aa,

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1.Resursele de producţie se constituie ca elemente care, prin consumul lor, permit satisfacerea directǎ a trebuinţelor.2.Oferta totală de cartofi coincide cu producţia totală de cartofi.
02/1.Când venitul creşte, cererea pentru toate tipurile de bunuri va creşte.2. Un bun public se caracterizează prin nonrivalitate adică poate asigura aceleaşi beneficii individuale indiferent de numărul consumatorilor.
03/1.Resursele derivate manufacturate sunt bunuri economice.2.Diferenţierea produselor este o trăsătură a pieţei cu concurenţă imperfectă.
04/1.Atomicitatea se referă la situaţia în care producătorii şi consumatorii sunt în număr mic şi au puteri aproximativ egale.2.Excesul de cerere poate sǎ aparǎ atunci când autorităţile intervin asupra pieţei fixând plafoane maxime de preţ pentru a proteja consumatorii.
05/1.Dacǎ preţul unui bun cu cerere inelasticǎ la preţ creşte, atunci venitul total al vânzǎtorului scade.2. Internalizarea externalităţilor înseană introducerea costurilor externe în costurile private

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1. Hainele unui om primitiv sunt bunuri libere.2. Când costul se reduce la jumătate rata profitului în funcţie de cost se dublează.
02/1.În T0, producţia unei firme a fost obţinută cu 40 u.m. costuri fixe şi cu 70 u.m. costuri variabile. Dacă producţia şi costurile variabile vor creşte în T1 cu 20% fiecare, atunci costul total mediu va creşte cu 20%, 2. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 24, preţul bunului X este de 3 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este 8;
03/1. Dacă preţul creşte cu 25% atunci PCB scade cu 25%.2. profitul admis se obţine prin scăderea impozitului pe profit din profitul net.
04/1. Dacă preţul bunului A este de 33 u.m., iar al bunului B cu 50% mai mare, echilibrul consumatorului se realizează atunci când raportul utilităţilor marginale A şi B este: 0,66, 2. Preţul unitar al bunului B este 6 u.m., iar raportul dintre utilitatea marginală şi preţul bunului A este 0,8. În situaţia de echilibru, utilitatea marginală a bunului B este 4,8
05/1. În situaţia în care productivitatea marginală a factorului de producţie X este de 05, iar a factorului de producţie Y este de 5, rata marginală de substituţie a factorului Y de către X este 2, 2. Diferenţa dintre venitul în T1 şi venitul în T0 este 20, iar suma acestora este 80. Dacă în T0, consumul reprezintă 60% din venit, economiile în T0 sunt 18

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1. Wmg si Cmg evoluează în sensuri diferite.2. Datoria publică se referă la serviciile consumate de populaţie dar neplătite integral statului.
02/1. VV cumpără o acţiune de 050 u.m. şi o vinde patru luni mai târziu la 130 u.m.. In timpul acestei perioade el câştigă 20 u.m. sub formă de dividende. Randamentul total obţinut a fost 50%.2. În T0, salariul nominal era 250 u.m. Pentru ca salariul real să crească cu 30%, în condiţiile sporirii preţurilor cu 40% SN trebuie sa creasca cu 205 u.m
03/1. Piaţa capitalurilor şi piaţa bunurilor de capital sunt noţiuni identice.2. când investiţia brută este mai mare decât investiţia netă, investiţia de înlocuire este zero.
04/1. Producătorul care este şi proprietar al firmei sale face parte din populaţia ocupată.2. Când venitul scade cu 20% înclinaţia marginală spre economii se reduce cu 1,25 ori.
05/1. Populaţia ocupată şi nr şomerilor pot fi mărimi egale.2. În cazul unei operaţiuni bursiere la termen, vânzătorul unui titlu doreşte ca nivelul cursului titlului să crească.

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1. Când PIB şi CI sunt egale iar PNB este ½ din PGB, soldul este zero.2. Diferenţa dintre profit şi cost poate fi zero.
02/1. La o cifră de afaceri de 05 u.m. şi o rată a profitului de 05% (la cifra de afaceri), pentru ca rata profitului să devină 15% în condiţiile păstrării cifrei de afaceri, costurile de producţie scad cu 1 u.m.;,2. În T0 valoarea tranzacţiilor 200 u.m. În T1 preţurile cresc cu 050%, iar producţia cu 50%. Viteza de rotaţie a banilor este 05, atât în T0 cât şi în T1. Modificarea absolută a masei monetare este 300.
03/1. Dacă raportul P0/P1 este 0,5 atunci rata inflaţiei este 050%.2. Dividendul poate fi zero.
04/1. Sunt aşezate în ordine crescătoare:profitul bâncii, câştigul bâncii, dobânda activă, dobânda pasivă.2. CTM şi CT pot fi egale.
05/1. Rata profitului în funcţie de încasări este intotdeauna o mărime subunitară.2. Masa monetară se poate exprima atât fizic cât şi valoric.

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1. O carte primită cadou de la un prieten este un bun liber.2. Noţiunea economică de cerere este sinonimă cu noţiunea de cantitate cerută.
02/1. Un peisaj montan este întotdeauna un bun liber.2. Când valoarea marginală este negativă, totalul descreşte.
03/1. O sumă de bani împrumutată în regim de dobândă compusă se va dubla în trei ani dacă d este 33,33%. 2. Cuponul este 5 u.m.. Daca d era 16%, iar ulterior devine 20%, atunci cursul obligatiunii creste cu 20 u.m.
04/1. Fluxul real şi fluxul monetar corespunzător sunt egale şi au acelaşi sens.2. Reducerea cu 20% a CFM este consecinţa creşterii cu 20% a Q.
05/1. La o creştere a SN de la 600 la 700 lei şi o scădere a preţurilor cu 3%, salariul real (în lei) a sporit cu 118 lei. 2. SR scade cu 20%, iar P cresc cu 35%. Dacă SN devine 972 u.m., atunci iniţial a fost de 900 u.m.

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1. Pe termen lung costul fix este variabil.2. împrumuturile făcute pentru acoperirea excedentelor bugetare constituie datorie publică.
02/1. Funcţia utilităţii totale este UT=5+3Qx. Umg a bunului X este 5.2. Prodctivitatea muncii unui lucrator este de 05. Cand productia creste de 1,2 ori iar numarul de lucratori cu 5%,productivitatea marginală este 40
03/1. CV1=CT0, CF0=CV0=050 u.m., CT1=300 u.m.,2. Productivitatea marginală a muncii este 3 buc./lucrător iar productivitatea marginală a capitalului 9 buc./utilaj. În aceste condiţii, rata marginală de substituţie a muncii prin elementele de capital este de 3
04/1. Când Q creşte CV creşte mai repede decât CT.2. scăderea veniturilor şi salriului real fac ca timpul liber să se substitue timpului destinat muncii.
05/1. Dacă profitul e de 4 ori mai mic decât costul, atunci rata rentabilităţii în funcţie de încasări este 20%. 2. o creştere a CT determină o descreştere a ofertei.

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1.Câştigul bancar este egal cu diferenţa dintre dobânda încasată şi dobânda plătită 2.Unul dintre indicatorii eficienţei combinării factorilor de producţie este rata marginală de substituţie
02/1.În cadrul fluxurilor din economie menajele plătesc impozite şi taxe statului;2. Agenţii economici a căror funcţie principală este redistribuirea veniturilor şi a avuţiei sunt cunoscuţi sub denumirea de instituţii financiare.
03/1. O bancă comercială nu poate acorda credite din rezervele proprii 2. Atunci când se calculează coeficietul de elasticitate al cererii în funcţie de venit, se are în vedere venitul vânzătorilor
04/1. suma productivităţilor fizice marginale este egală cu producţia fizică totală. 2. suma costurilor marginale pe termen scurt este egală cu costul variabil
05/1. Elasticitatea negativă a cerereii în funcţie de venit este caracteristică pentru bunurile private 2. Impozitele indirecte sunt venituri pentru producători

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1.Una dintre măsurile de politică fiscală, aplicabile într-o perioadă de creştere economică, este creşterea ratei de impozitare.2.De regulă, cererea pentru un bun este în relaţie pozitivă cu numărul de vânzători
02/1.Faţă de reducerea substanţială a venitului, consumul se va reduce, dar în proporţie mai mare. 2.În situaţia în care cantitatea de mărfuri exportate este superioară cantităţii de mărfuri importate, atunci balanţa comercială este excedentară
03/1.Titlurile financiare sunt bunuri care generează un flux de venituri în viitor 2.Un singur cumpărător şi mulţi vânzători caracterizează piaţa cu concurenţă de monopson
04/1.Costul marginal este constant atunci când, în raport cu producţia, costul variabil creşte sau scade în acelaşi ritm 2.Economiile performante asigură o eficienţă de ansamblu ridicată ca urmare a veniturilor mari obţinute de locuitorii lor.
05/1.În condiţiile economiei de piaţă, instrumentul de reglare a accesului la bunurile economice este mărimea veniturilor 2.Dacă productivitatea muncii creşte, în mod necesar, scade timpul necesar producerii unui bun.

ADEVĂRATE/FALSE
a.1 adevărat si 2 adevărat, b.1 adevărat si 2 fals, c.1 fals si 2 adevărat, d.1 fals si 2 fals.
01/1.Bunurile economice şi bunurile libere au în comun faptul că sunt produse cu un anumit efort 2.Când costul marginal este egal cu costul total mediu, atunci productivitatea marginală este maximă
02/1.În situaţia de boom, politica monetară şi de credit se concretizează în sporirea volumului creditelor. 2.Resursele şi nevoile au în comun faptul că sunt limitate
03/1.Indicatorul economic care se exprimă prin „numărul de locuri de muncă” este oferta de muncă. 2.Presupunând că, într-o operaţiune speculativă la termen, în decursul unei perioade creşte cursul titlurilor de valoare, atunci câştigul este obţinut de către vânzător
04/1.În cazul politicilor protecţioniste netarifare, faţă de importuri se practică taxe vamale 2.Atunci când volumul producţiei e nul, pierderea înregistrata de o firmă este egală cu costurile variabile
05/1.Obiectul proprietăţii îl constituie agenţii economici 2.În structura tuturor indicatorilor macroeconomici se include investiţia netă