1.Au dus la apariţia economiei de schimb: a.proprietatea privată şi banii b.raritatea şi interesul  c.statul şi proprietatea privată d.diviziunea muncii şi autonomia producătorilor. e.diviziunea muncii și banii
2.Reprezintă bunuri substituibile: a. autoturism-benzină;  b. calculator-program soft; c. unt-margarină; d. stilou-cerneală;  e. mixer-energie electrică.
3.Reprezintă o administraţie privată: a. armata; b. învăţământul public; c. partidele politice; d. primăria; e. prefectura.
4.Transferurile dintre agentii economici: a.furnizeaza maximum din ceea ce au nevoie oamenii   b.reprezinta fluxuri economice c.constituie obiectul prorietatii private d.reprezinta intregul univers economic e.se refera doar la titlurile fiduciare
5. După economistul Henri Guitton, cel de care depinde prosperitatea întreprinderii, cel care „face firma” este: a.proprietarul b.acţionarul c.întreprinzătoruld.creditorul  e.salariatul
6.Administraţiile publice: a. realizează producţie necomercială pentru colectivităţi şi redistribuie veniturile între agenţii economici; b. realizează producţie comercială; c. distribuie veniturile între agenţii economici; d. realizează numai producţie necomercială pentru menaje; e. realizează producţie comercială pentru menaje
7.Raritatea nu este caracteristică bunurilor: a.care nu sunt rezultate ale activitaţii economice b.produse prin muncă şi destinate exclusiv autoconsumului c.produse prin muncă şi folosite direct în consum d.necesare pentru producerea altor bunuri. e.care sunt rezultatul unei activități ecomonice eficiente.
8.Cărui agent economic îi este specifică funcţia de a produce bunuri economice: a. administraţiile private; b. administraţiile publice; c. întreprinderile;d. menajele;  e. băncile.
9.Libera iniţiativă se restrânge atunci când: a.în economie există un puternic sector privat b.o ţară produce preponderent pentru export c.economia este condusă centralizat d.se înstrăinează dreptul de dispoziţie e.nu există proprietate

1. Surplusul de ofertă apare în situaţia în care: a.preţul de echilibru este mai mare decât preţul de vânzare b.preţul de echilibru şi preţul de vânzare cresc, deopotrivă  c.preţul de echilibru este mai mic decât preţul de vânzare  d.preţul de echilibru şi preţul de vânzare scad, deopotrivă..
2. Economia de piaţă nu se caracterizează prin: a.pluralismul formelor de proprietate b.concurenţa liberă c.centralizarea activităţii economice d.existenţa statului democratic.
3. Protecţia populaţiei împotriva inflaţiei se face prin: a.îngheţarea salariilor şi a preţurilor b.scăderea punctului de referinţă maximal al pensiilor c.creşterea salariilor şi a preţurilor d.indexarea salariilor şi a pensiilor.
4. Este marfă: a.un bun destinat autoconsumului b.un bun liber c.un bun existent în cantităţi nelimitate d.un serviciu destinat pieţei
5. Amortizarea este un cost, inclus în: a.costul fix salarial b.costul variabil salarial c.costul fix material d.costul variabil material
6. Pe piaţa muncii, şomajul se formează dacă: a.cererea de muncă este superioară ofertei de muncă b.creşte volumul investiţiilor c.cererea de muncă este inferioară ofertei de muncă d.scade vârsta de pensionare
7. Profitul obţinut de către agenţii economici implicaţi în activităţi productive este în relaţie inversă cu: a.productivitatea muncii b.preţul de vânzare al bunurilor c.randamentul capitalului d.costul producţiei
8. Masa monetară creşte atunci când: a.bugetul de stat este excedentar b.volumul valoric al mărfurilor creşte c.viteza de rotaţie a banilor creşte d.banca centrală retrage numerar.
9. Dacă producţia creşte cu 10%, atunci : a.costul fix mediu rămâne constant b.costul variabil scade cu 10%  c.costul fix mediu scade d.costul variabil rămâne constant

1. Sistemul economiei naturale presupune: a.tranzacţionarea surplusului de producţie b.specializarea agenţilor naţionali c.preponderenţa proprietatăţii private d.consumul din producţia proprie e.realizarea de bunuri naturale (ecologice)
2. Trăsătura comună resurselor şi nevoilor e faptul că sunt: a.nelimitate, b.dinamice, c.gratuite, d.insuficiente, e.compatibile.
3. Derularea concomitentă a fluxurilor reale şi monetare formează: a.mediul externb.circuitul economic c.piaţa bunurilor  d.comerţul internaţional e.universul economiei.
4. Pe termen scurt, suma costurilor marginale este egala cu: a. costurile fixe totale; b. productivitatea marginala; c. costurile variabile totale; d. suma costurilor medii fixe si variabile.
5. Aprecierea că „rolul ştiinţei economice este să explice procesul prin care individul este servit” aparţine lui: a. J. K. Galbraith; b. J. M. Keynes; c. P. Samuelson;  d. H. Gossen;  e. H.Guitton.
6. Dacă C şi D sunt bunuri complementare, iar preţul lui D creşte, atunci: a.cantităţile cerute din cele două bunuri vor creşte b.cantităţile cerute din cele două bunuri vor scădea c.cantitatea cerută din bunul C se va reduce d.cantitatea cerută din bunul C va creşte
7. Totalitatea schimburilor economice de bunuri şi servicii, de capitaluri şi alte transferuri valorice realizate între agenţi economici din toate ţările lumii formează: a. economia naţională;b. economia de piaţă; c. economia naturală; d. economia mondială. e.comerţul internaţional
8.Este  flux de intrare în cadrul unei firme: a. impozitul pe profit;  b. subvenţiile; c. cheltuieli pentru serviciile factorilor de producţie; d. impozitul pe salarii; e. obligaţiunile emise.
9.Criteriul care delimitează economia naturală de economia de schimb este: a.ponderea proprietăţii private în formele de proprietate b.modul în care oamenii au acces la bunurile economice c.volumul de bunuri economice destinate comercializării d.modul în care se înfăptuieşte concurenţa e.tipul de politică economică aplicat.

1. Evoluţia costului marginal, pe termen scurt, este influenţată de: a.costurile fixe b.costurile variabile c.cheltuielile salariale  d.cheltuielile materiale
2. Raportul dintre rata profitului, calculată la costul total, şi rata profitului, calculată la cifra de afaceri, este: a.pozitiv, dar subunitar b.negativ c.supraunitar  d.egal cu unitatea
3. Rata reală a dobânzii se stabileşte ca diferenţă dintre: a.dobânda încasată şi dobânda plătită de bancă b.profitul brut şi cheltuielile de funcţionare ale băncii  c.rata dobânzii nominale şi rata inflaţiei  d.creditul iniţial şi suma finală de plată.
4. Consumatorul nu este afectat de creşterea preţurilor bunurilor de consum atunci când: a.salariul nominal creşte b.puterea de cumpărare a salariului nominal este constantă  c.salariul real scade d.costurile totale scad faţă de perioada anterioară
5. În economia de piaţă, şomajul este considerat un dezechilibru între: a.mărimea salariilor şi cantitatea de bunuri b.cererea de muncă şi oferta de muncă c.surplusul de ofertă şi surplusul de cerere d.preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru.
6. În situaţia în care preţul de vânzare şi costul unitar scad în aceeaşi măsură, rata profitului, calculată la cost: a.creşte  b.rămâne constantă c.este egală cu rata profitului, calculată la capital d.nu mai poate fi determinată
7. Dacă rata dobânzii pe piaţa monetară creşte, atunci cursul titlurilor la bursa de valori: a.scade b.se dublează c.nu este influenţat  d.rămâne constant
8. În faza de expansiune a ciclului economic, indicatorul economic care înregistrează o scădere este:  a.rata inflaţiei b.cifra de afaceri c.volumul investiţiilor d.Produsul Intern Brut
9. Productivitatea medie este egală cu productivitatea marginală:  a.când producţia este maximă b.în punctul de minim al costului total mediu c.când nivelul costului marginal este minim d.în punctul de maxim al productivităţii medii.

1. În economiile performante, resursele economice sunt: a.abundente,b.gratuite,   c.în creştere, d.limitate, e.insuficiente în raprot cu bunurile.
2. Fundamentală pentru activitatea economică este corelaţia dintre: a.nevoi şi cerere, b.consum şi producţie,  c.costuri şi cheltuieli ,  d.şomaj şi inflaţie
3. Nu reprezintă administraţie privată: a. sindicatele;  b. armata; c. Crucea Roşie;   d. Salvaţi Copiii.
4. După natura lor fluxurile dintre agenţii economici sunt:  a. nominale şi reale;  b. reale şi monetare; c. brute şi nete;  d. fixe şi variabile; e. finale şi intermediare
5. Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme: a. subvenţiile primite de la stat; b. veniturile din vânzarea bunurilor economice; c. vânzările de bunuri economice; d. cumpărarea de factori de producţie; e. angajarea de forţă de muncă.
6. În raport cu economia de schimb, economia naturala: a. este în creştere în tarile in curs de dezvoltare;  b. nu exista decat in zonele inapoiate in plan economic; c. e caracteristica societatii doar la inceputurile dezvoltarii; d. se mentine şi astazi, in proportii diferite de la ţara la tara. e.nici un raspuns de mai sus nu este corect
7. Reprezintă bunuri complementare: a. margarină-unt;  b. benzină-motorină; c. miere-zahăr;  d. autoturism-benzină
8. În economiile contemporane: a. economia naturală nu există; b. relaţiile de piaţă sunt dominante; c. există numai piaţa factorilor de producţie; d. piaţa bunurilor de consum serveşte autoconsumului; e. tranzacţiile sunt numai cu bunuri materiale
9. Care dintre afirmatii este adevarata? a. actiunile sunt titluri cu venit fix; b. formarea bruta a capitalului tehnic se realizeaza pe seama investitiei brute; c. profitul nu este inclus în valoarea adaugata; d. PIB real se exprima în preturi curente.

1. Preţul de echilibru creşte dacă:  a.oferta creşte, iar cererea rămâne aceeaşi b.cererea creşte, iar oferta scade c.cererea scade, iar oferta creşte d.cererea scade, iar oferta rămâne aceeaşi.
2. Pentru a obţine profit, agenţii economici: a.practică o concurenţă neloială b.îşi asumă riscul iniţierii unei activităţi economice c.speculează deficitul bugetului de stat d.elimină cheltuielile materiale de producţie
3. Constituie o modalitate de creştere a masei monetare: a.plafonarea creditului b.schimbul valutar al monedei naţionale pe alte monede convertibile c.emisiunea monetară  d.creşterea cotei rezervelor obligatorii deţinute de băncile comerciale
4. Produsul Global Brut se deosebeşte de Produsul Intern Brut deoarece: a.PGB este mai mare decât PIB b.PGB este egal cu PIB, când amortizarea este nulă c.PGB cuprinde numai bunurile finale d.PIB cuprinde şi consumul de capital fix
5. Dacă valoarea exportului este mai mare decât valoarea importului, atunci: a.balanţa comercială este deficitară b.datoria externă se reduce c.rezervele valutare scad d.competitivitatea producţiei interne este mică
6. Dacă pe termen scurt, costul marginal este superior costului unitar, iar producţia creşte, atunci costul unitar: a.creşte, când creşterea costului marginal este mai mică decât cea a costului fix unitar b.creşte, când costul marginal creşte cu mai mult decât scade costul fix unitar  c.scade, când costul marginal creşte mai încet decât preţurile de vânzare d.rămâne constant, când costul variabil unitar şi costul fix unitar cresc.
7. În situaţia în care producţia unei firme este zero, atunci: a.firma nu pierde nimic b.câştigul firmei este egal cu costul total c.profitul este zero, deoarece se află la nivelul minim al rentabilităţii  d.pierderea firmei este egală cu costul fix
8. Un întreprinzător care decide menţinerea constantă a nivelului şi structurii producţiei, poate obţine un spor de profit, dacă: a.menţine preţul de vânzare şi creşte costul de producţie  b.reduce preţul de vânzare şi menţine costul de producţie   c.creşte preţul de vânzare mai puţin decât creşte costul de producţie d.creşte preţul de vânzare mai puţin decât reduce costul de producţie.
9. Creşterea eficienţei economice se reflectă în: a.creşterea productivităţii marginale şi a costului mediu b.reducerea costului mediu şi creşterea productivităţii medii  c.creşterea costului marginal şi a productivităţii marginale  d.creşterea productivităţii medii şi a costului marginal

1. Menajele dezvoltă relaţii cu întreprinderile prin: a. muncă, salarii şi profit distribuit;  b. impozite; c. economii la bănci; d. ajutoare de stat; e. subvenţii.
2. Investitia neta se mai numeste si investitie pentru: a. dezvoltare; b. înlocuire; c. consumul intermediar; d. accelerarea recesiunii.
3. Bunurile se împart în libere şi economice după: a. subiectul purtător; b. complexitatea lor; c. modul de regenerare; d. modul de acces la ele; e. gradul de satisfacere.
4. Resursele trebuie interpretate ca fiind limitate întrucât: a.se regenerează într-o perioadă îndelungată , b.se uzează în timp , c.sunt insuficiente în raport cu nevoile , d.sunt refolosibile, e.nu sunt recuperabile
5. Menajul desemnează unitatea care în principal: a. consumă; b. consumă doar bunuri materiale; c. produce; d. produce servicii; e. produce şi consumă servicii.
6. Sistemul ştiinţei economice este unul de tip: a. dinamic, deschis; b. dinamic, închis; c. static, deschis;   d. static, închis.
7. Este o relatie indirecta (negativa) între: a. nivelul pretului unitar si al profitului unitar; b. numarul de rotatii al capitalului folosit si viteza de rotatie a capitalului folosit; c. nivelul costului unitar si al profitului unitar; d. salariul nominal si salariul real.
8. Atunci când un producător vinde o marfă şi încasează venituri realizează: a. numai un flux monetar ; b. numai un flux real; c. nu există fluxuri pe piaţa bunurilor şi serviciilor; d. doar un flux de intrări pentru producător; e. atât un flux monetar cât şi un flux real.
9. Sunt caracteristice agentului economic producător şi nonproprietar atributele: a. titular al dreptului de proprietate; b. posesor al capitalului folosit în activitatea economică; c. titular atât al dreptului de administrare cât şi al dreptului de dispoziţie; d. titular al dreptului de utilizare; e. titular al dreptului de dispoziţie; f. titular atât al dreptului de proprietate cât şi al dreptului de administrare.

1. Dacă pe piaţa unui bun se prognozează, pentru o perioadă anume, un deficit de ofertă, atunci: a.oferta acelui bun va fi mai mică decât cererea b.cantitatea vândută va fi mai mică decât cea cumpărată  c.oferta va creşte mai repede decât cererea  d.cantitatea ofertită va fi mai mică decât cea vândută.
2. În situaţia în care, pe piaţa unui bun, cererea scade şi oferta creşte, atunci, pe acea piaţă, preţul de echilibru: a.va creşte, iar cantitatea de echilibru va scădea b.va creşte, dar şi cantitatea de echilibru va creşte  c.va scădea, iar cantitatea de echilibru poate creşte, scădea sau menţine constantă d.va putea fluctua sau menţine la acelaşi nivel valoric şi cantitatea de echilibru va scădea
3. În situaţia în care cererea şi oferta de titluri de valoare cresc în aceeaşi proporţie, atunci cursul titlurilor de valoare: a.va creşte, iar numărul de tranzacţii va scădea b.se va menţine constant, iar numărul de tranzacţii va creşte c.va scădea, iar numărul de tranzacţii va creşte  d.va creşte, iar numărul de tranzacţii se va menţine constant
4. Dacă într-un interval de timp preţurile bunurilor de consum se dublează, iar puterea de cumpărare a salariului nominal se reduce la jumătate, atunci: a.salariul nominal rămâne constant b.salariul real se dublează  c.salariul real rămâne constant   d.salariul nominal se dublează
5. Produse pe baza resurselor, bunurile economice: a.pot fi clasificate în libere, economice şi gratuite b.pot circula numai în calitate de mărfuri  c.pot fi destinate autoconsumului sau producţiei  d.pot fi recuperabile sau regenerabile
6. Utilitatea marginală a unui bun dintr-o serie de bunuri omogene este maximă: a.la ultimul bun consumat b.când utilitatea totală este maximă  c.la primul bun consumat  d.când utilitatea totală este zero statului c.sunt mărfuri şi pot fi tranzacţionate d.pot fi consumate sau utilizate pentru satisfacerea trebuinţelor
7. În situaţia în care cererea dintr-un bun scade, iar oferta creşte mai mult decât modificarea cererii, atunci pe acea piaţă: a.preţul de echilibru creşte, iar cantitatea de echilibru scade b.preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc, deopotrivă  c.preţul de echilibru scade, iar cantitatea de echilibru creşte  d.preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru scad, deopotrivă
8. Dacă productivitatea marginală a lucrătorilor nou angajaţi este mai mică decât productivitatea medie a muncii, atunci:  a.producţia totală şi productivitatea medie a muncii cresc, deopotrivă b.producţia totală creşte, iar productivitatea medie a muncii scade c.producţia totală şi productivitatea medie a muncii scad, deopotrivă d.producţia totală scade, iar productivitatea medie a muncii creşte
9. În faza de recesiune a ciclului economic, indicatorul economic care înregistrează o creştere este:  a.rata şomajului  b.volumul investiţiilor c.rentabilitatea economică d.cifra de afaceri

1. Risipa de resurse survine, în principal, atunci când: a. se produce ce nu se cere; b. se produce ce se cere; c. se produce cât se cere; d. se respectă calitatea produselor.
2. În T₀ valoarea tranzacţiilor 2000 u.m. În T₁ preţurile cresc cu 100%, iar producţia cu 50%. Viteza de rotaţie a banilor este 10, atât în T₀ cât şi în T₁. Modificarea absolută a masei monetare este: a. 2450; b. 3000; c. 4600; d.4000.
3. În condiţiile unei pieţe cu concurenţă perfectă, care este relaţia corectă ce se stabileşte între preţul şi costul de producţie? a. preţul include întotdeauna costul factorilor de producţie; b. costul include preţul factorilor de producţie; c. preţul este întotdeauna mai mare decât costul; d. dacă preţul creşte costul scade.
4. Costul de oportunitate: a. este determinat de proprietatea privată; b. este cea mai bună alternativă sacrificată; c. are la bază concurenţa dintre agenţii economici; d. este condiţionat de politicile guvernamentale; e. este zero dacă alegerea este cea mai bună.
5. Cunoştinţele oferite de ştiinţa economică sunt resurse: a.primare; b.epuizabile; c.derivate; d.naturale; e.neregenerabile;
6. Proprietarul unui anumit factor de producţie este avantajat atunci când pe piaţa respectivului factor: a. cererea este mai mică decât oferta; b. cererea creşte mai încet decât creşte oferta; c. oferta este mai mică decât cererea; d. oferta creşte, iar cererea nu se modifică;  e. cererea scade şi oferta creşte.
7. Înstrăinarea tuturor atributelor proprietăţii nu are loc prin: a.donaţie , b.vânzare , c.moştenire  , d.ipotecare
8. Când o societate pe acţiuni angajează salariaţi, are loc transferul următoarelor atribute: a.posesiunea şi utilizarea   b.dispoziţia şi uzufructul c.utilizarea şi, parţial, uzufructul d.uzufructul şi posesiunea
9. Viteza de rotatie a capitalului este: a. cantitatea de bunuri si servicii produse într-o perioada data; b. numarul de zile necesare pentru a obtine un produs finit; c. numarul de comenzi executate în decursul unei perioade; d. numarul de ani necesari amortizarii capitalului fix; e. numarul de rotatii efectuate de capital într-un an; f. toate variantele de mai sus.

1. Balanţa comercială este excedentară, ca urmare a: a.reducerii activului balanţei de plăţi  b.faptului că exportul este mai mic decât importul  c.creşterii datoriei externe  d.creşterii nivelului de competitivitate al produselor
2. În situaţia de boom prelungit, politica monetară şi de credit se concretizează în: a.majorarea fiscalităţii  b.creşterea masei monetare  c.majorarea ratei dobânzii  d.sporirea volumului creditelor
3. Inflaţia se caracterizează prin: a.creşterea vitezei de rotaţie a banilor şi creşterea numărului tranzacţiilor b.scăderea masei monetare şi creşterea volumului mărfurilor  c.creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor d.scăderea în egală măsură a cantităţii de bani şi a volumului mărfurilor.
4. Presupunând că, într-o operaţiune speculativă la termen, în decursul unei perioade creşte cursul titlurilor de valoare, atunci câştigul este obţinut de către:    a.bursă b.firma emitentă c.vânzător d.cumpărător
5. Există o relaţie în acelaşi sens între: a.cursul titlurilor de valoare şi rata inflaţiei b.productivitatea globală a factorilor de producţie şi costul unitar c.productivitatea marginală globală şi costul marginal d.investiţii şi rata inflaţiei
6. Atunci când volumul producţiei este nul, pierderea înregistrata de o firmă este egală cu: a.costurile marginale b.costurile variabile totale c.costurile fixe totale  d.costurile medii totale.
7. În structura tuturor indicatorilor macroeconomici se include: a.amortizarea b.investiţia brută c.investiţia netă d.consumul intermediar..
8. În mod normal, deţinătorii de obligaţiuni care anticipează o scădere a preţului obligaţiunilor, vor dori să: a.cumpere obligaţiuni b.vândă obligaţiuni după scăderea preţului c.schimbe banii în obligaţiuni d.convertească obligaţiunile în bani
9. În sens economic, o resursă este rară dacă: a.este epuizabilă b.are o singură întrebuinţare c.este insuficientă în raport cu nevoile d.este importată