1. Şomajul se caracterizeaza prin: a. volum, in mod global şi parţial; b. durata de la intrarea in somaj pana la angajare; c. structura productiei realizate; d. volumul de activitate economica.
2. Şomajul involuntar este determinat de: a. cerere mai mare decât oferta de forţă de muncă; b. oferta mai mare decât cererea de forţă de muncă; c. egalitatea cererii cu oferta de forţă de muncă; d. lipsa de dorinţă a indivizilor de a se încadra în muncă; e. stabilirea unui salariu mai mic decât nivelul de echilibru.
3. Când investiţiile brute sunt egale cu investiţiile pentru înlocuire, în economia naţională respectivă: a. capitalul tehnic fix se dezvoltă; b. se creează noi locuri de muncă; c. se modernizează capacităţile de producţie; d. nu sunt şanse pentru dezvoltare; e. creşte stocul de capital circulant.
4. O economie are o evoluţie pozitivă atunci când: a. PIB se reduce, iar masa monetară creşte; b. PIB se reduce în pas cu masa monetară; c. PIB creşte mai lent decât masa monetară; d. PIB creşte în pas cu masa monetară; e. PIB este constant, iar masa monetară creşte.
5. Dezechilibrul economic general, care presupune exces de ofertă globală în raport cu cererea globală, se numeşte: a. absorbţie; b. efectul bunăstării; c. efectul exportului net;   d. presiune.
6. Inflaţia are efecte negative asupra: a. agenţilor economici care-şi convertesc disponibilităţile băneşti în valute stabile; b. debitorilor; c. agenţilor economici cu venituri indexate la inflaţie; d. agenţilor economici care iau măsuri pentru a contracara instabilitatea preţurilor; e. agenţilor economici care au venituri mici şi fixe.
7. În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic: a. producţia se reduce; b. creşte gradul de ocupare a forţei de muncă; c. cursul titlurilor de valoare se reduce; d. oportunităţile de afaceri se reduc; e. scad investiţiile.
8. În condiţii de recesiune, au o tendinţă de creştere: a.ritmul producţiei şi venitul naţional  b.rata consumului şi multiplicatorul investiţiilor c.procesul inflaţionist şi salariile reale d.numărul falimentelor şi al şomerilor.
9.La o populatie apta de munca de 25 de milioane persoane 80% este populatie ocupata. Care este rata somajului (la populatia apta) daca populatia apta de muncă creşte cu 4%, iar populatia ocupata ajunge la 25 de milioane persoane ? a. 3,85%; b. 3,58%; c. 4,5%; d. 2,85%.

1.Dacă volumul producţiei se dublează, în pricipal ca urmare a folosirii unor cantităţi mai mari de factori de producţie, creşterea economică este: a.pozitivă b.extensivă  c.nominală d.progresivă
2.Şomajul se declanşează pe piaţa muncii în condiţiile în care:  a.există exces de cerere de muncă b.cererea de muncă este egală cu oferta de muncă c.se reduc veniturile bugetare d.oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă
3.Când productivitatea marginală a factorului substituit este mai mică decât productivitatea marginală a factorului ce îl substituie, rata marginală de substituţie este: a.subunitară  b.unitară c.nulă d.negativă
4.Libera iniţiativă nu se caracterizează prin: a.competenţă şi competiţie în activitatea economică b.libertatea agenţilor economici de a-şi dezvolta, menţine sau restrânge acţiunile lor c.depersonalizarea proprietăţii prin măsuri de politică economică centralizată d.responsabilizarea agenţilor economici pentru consecinţele deciziilor şi acţiunilor lor
5.Produsul Global Brut este de 12.000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât Produsul Intern Brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din PIB, iar investiţiile nete sunt de trei ori mai mari decât consumul de capital fix, atunci Produsul Intern Net este de:  a.7500 u.m. b.10.625 u.m. c.9375 u.m. d.12.500 u.m
6.Cuponul adus de o obligaţiune este de 15.000 u.m. la o rată a dobânzii de 20%. Dacă rata dobânzii creşte cu 5 puncte procentuale, cursul obligaţiunii pe piaţa financiară secundară: a.scade cu 80% b.devine 0,8 din cursul iniţial c.creşte cu 15.000 u.m. d.reprezintă 2 zecimi din valoarea iniţială.
7.Impactul inflaţiei importate asupra creşterii preţurilor interne este cu atât mai mic cu cât: a.ponderea bunurilor importate este mai ridicată  b.creşterea salariilor în firmele care consumă bunuri de import este mai mică c.eficienţa activităţii economice este mai scăzută d.elasticitatea cererii în raport cu preţurile bunurilor de import este mai mare   .
8.În cadrul operaţiunilor bursiere la termen, cumpărătorul este speculator à la hausse atunci când: a.cursul bursier este mai mare decât valoarea nominală a titlurilor b.purtătorul cererii mizează pe o scădere a cursului titlurilor  c.cursul titlurilor va creşte faţă de cel convenit în momentul încheierii tranzacţiei  d.modificarea procentuală a cursului titlurilor este negativă
9.Când o ţară are o rată a inflaţiei mai mare decât în ţările cu care desfăşoară relaţii comerciale, cursul valutar:  a.creşte b.este constant c.nu este influenţat d.este negativ

1. Situatia in care pe piata cererea este mai mica decat oferta semnaleaza: a. starea de absorbtie , b. starea de presiune , c. situatie avantajoasa pentru cumparatori , d. nesatisfacerea integrala a cererii
2. Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ este 2. Dacă preţul unui bun creşte de la 30 la 42 u.m., atunci cantitatea oferită: a.devine 0.8 din cantitatea iniţială  b.scade cu 20%  c.reprezintă 2 zecimi din valoarea iniţială d.creşte cu 80%
3. În condiţiile de recesiune economică guvernul acţionează în vederea: a.creşterii ratei dobânzii b.creşterii fiscalităţii c.creşterii importurilor de bunuri de consum d.fixării autoritare a preţurilor e.stimulării cererii globale
4. Creşterea economică este de tip intensiv dacă sporirea producţiei este explicată prin: a.creşterea eficienţei factorilor de producţie b.descoperirea de noi zăcăminte de resurse c.creşterea cantităţii consumate de factori de producţie d.modificarea numărului populaţiei ocupate
5. În faza de expansiune a ciclului economic, indicatorul economic care înregistrează o scădere este:  a.rata inflaţiei b.cifra de afaceri c.volumul investiţiilor d.Produsul Intern Brut
6. Recesiunea se caracterizeaza prin: a.reducerea veniturilor; b.scaderea şomajului; c.creşterea produsului intern brut; d.creşterea gradului de ocupare a fortei de munca
7. Ciclurile economice reprezintă: a. trendul ascendent al producţiei; b. fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend ascendent; c. un fenomen întâmplător; d. formă anormală de evoluţie a activităţii economice; e. evoluţia producţiei în ritm constant.
8. În faza de recesiune a ciclului economic, nu se recomandă: a.creşterea deficitului bugetar  b.creşterea investiţiilor  c.ieftinirea creditului   d.majorarea fiscalităţii
9. Dacă pe piaţa factorilor de producţie, preţul grâului creşte, atunci pe piaţa pâinii este de aşteptat ca: a.preţul de echilibru să scadă, iar cantitatea de echilibru să crească b.preţul de echilibru să crească, iar cantitatea de echilibru să scadă c.preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru să crească, deopotrivă d.preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru să scadă, deopotrivă..

1.Libera iniţiativă se restrânge atunci când: a.în economie există un puternic sector privat b.o ţară produce preponderent pentru export c.economia este condusă centralizat d.se înstrăinează dreptul de dispoziţie
2.Derularea concomitentă a fluxurilor reale şi monetare formează: a.mediul extern b.circuitul economic c.piaţa bunurilor d.comerţul internaţional
3.Între criteriile de diferenţiere a procesului de combinare a factorilor de producţie se află: a.natura activităţii economice b.valoarea cursului de revenire la import c.modul în care se consumă factorii d.rolul substituirii resurselor
4.Oferta pentru un bun economic este perfect elastică atunci când coeficientul de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ: a.este mai mic decât unu b.este egal cu unu c.este mai mare decât unu d.tinde la infinit
5.În momentul T0, productivitatea muncii a fost de 1500. Dacă producţia creşte cu 40%, iar numărul de salariaţi cu 20%, atunci productivitatea marginală a muncii va fi de: a.3000  b.2000  c.3200  d.5300
6.Preţul iniţial de vânzare al unui bun este de 48.000 u.m./bucată, ceea ce permite vânzarea unei cantităţi de 2000 de bucăţi. Dacă reducerea preţului de vânzare cu 3.000 u.m./bucată, determină creşterea cantităţii vândute la 2500 bucăţi, atunci: a.încasările cresc cu 111,5 mil. u.m. b.vor rezulta încasări de 144 mil. u.m. c.încasările cresc cu 16,5 mil. u.m. d.vor rezulta încasări de 96 mil. u.m
7.În cadrul pieţei de oligopson, preţul: a.poate fi controlat în orice situaţie b.poate fi doar influenţat, nu şi controlat c.este egal cu costul mediu d.este mai mic decât costul mediu..
8.Consumul nu este încurajat atunci când: a.bunurile sunt de calitate superioară b.salariul real creşte c.veniturile consumatorilor cresc d.rata dobânzii creşte
9.În codiţii de recesiune, nu se recomandă: a.reducerea ratei dobânzii b.creşterea deficitului bugetar c.majorarea fiscalităţii d.creşterea investiţiilor

1. Este întotdeauna subunitară : a. rata profitului la cost; b. rata profitului la capitalul folosit; c. rata dobânzii; d. înclinaţia marginală spre consum;  e. productivitatea marginală.
2. Este imposibilă din punct de vedere economic: a.creşterea duratei de rotaţie a capitalului şi reducerea numărului anual de rotaţii b.creşterea costului total şi reducerea profitului, la o cifră de afaceri constantă c.creşterea cantităţii produse ca urmare a reducerii costului fix mediu d.egalizarea utilităţii totale şi a celei marginale, la primul bun consumat..
3. Dacă, într-un anumit interval de timp, rata dobânzii pe piaţa monetară scade, atunci este de aşteptat ca, pe piaţa financiară: a.oferta de titluri de valoare să crească , iar cursul titlurilor să aibă o tendinţă ascendentă b.cererea de titluri de valoare să crească, iar cursul titlurilor să aibă o tendinţă ascendentă c.oferta de titluri de valoare să scadă, iar cursul titlurilor să se menţină constant d.cererea de titluri de valoare să scadă, iar cursul titlurilor să se menţină constant
4. Constituie noţiuni cu acelaşi sens: a.”resurse economice neutilizate” şi ”factori de producţie”  b.”bun liber” şi ”marfă”  c.”cheltuieli materiale” şi ”capital consumat”  d.”rata dobânzii” şi ”cursul acţiunilor”.
5. Profitul unitar se calculează ca: a.diferenţă dintre costul unitar şi preţul producţiei  b.raport între costul unitar şi preţul unui bun c.diferenţă dintre încasarea marginală şi costul marginal d.raport între profitul total şi nivelul producţiei.
6. În situaţia în care cererea şi oferta de titluri de valoare cresc în aceeaşi proporţie, atunci cursul titlurilor de valoare: a.va creşte, iar numărul de tranzacţii va scădea b.se va menţine constant, iar numărul de tranzacţii va creşte c.va scădea, iar numărul de tranzacţii va creşte  d.va creşte, iar numărul de tranzacţii se va menţine constant
7. În intervalul T0-T1 masa monetară a crescut de la 20 mld. u.m. la 30 mld. u.m., iar ponderea banilor scripturali s-a modificat de la 80% la 90%. În această situaţie, numerarul: a.a scăzut cu 10% b.a crescut cu 10 puncte procentuale c.a scăzut cu 1 mld. u.m.  d.a rămas neschimbat
8. Punctul de echilibru al rentabilităţii unei firme este exprimat de egalitatea dintre: a.încasări şi profit b.cheltuieli şi investiţii c.cost şi preţ d.preţ şi încasări
9.Nu poate înregistra valoarea zero: a. utilitatea marginală;   b. producţia; c. costurile variabile;  d. multiplicatorul investiţiilor.

1.Dacă elasticitatea în funcţie de venit a cererii unui bun este 1, atunci cererea este: a.perfect elastică b.cu elasticitate unitară c.perfect inelastică d.elastică
2.Componenta PIB şi PNB care nu se gaseşte în PNN este: a.consumul intermediar  b.consumul de capital fix c.exportul net d.productia de bunuri de consum
3.Acţionarii primesc o parte din profitul societăţii la care deţin acţiunile sub formă de: a.prime  b.dobânzi c.dividende d.salarii
4.Populaţia ocupată sporeşte prin: a.creşterea duratei de şcolarizare  b.scăderea vârstei de pensionare c.reducerea numărului de şomeri d.creşterea ratei natalităţii… ..   .
5.Un consumator raţional consumă mere şi portocale şi se află în situaţie de echilibru. Ştiind că utilitatea marginală a ultimului măr este 8 şi utilitatea marginală a ultimei portocale este 4, iar preţul unui măr este de 20 u.m., atunci preţul unei portocale este: a.25 u.m.  b.75 u.m. c.50 u.m.   d.10 u.m
6.Productivităţile marginale ale factorilor de producţie muncă şi capital tehnic sunt 10 şi, respectiv, 20. Rata de substituţie a capitalului prin muncă este, în acest caz, de: a.12 b. 2 c.10  d.-0,5.
7.O întreprindere publică se deosebeşte de o întreprindere privată prin aceea că: a.este rentabilă b.este în proprietatea mai multor persoane c.nu are cheltuieli materiale d.este proprietatea statului
8.În situaţia în care sunt în declin ramuri industriale tradiţionale, ca mineritul şi siderurgia, în zonele în care aceste ramuri sunt preponderente va creşte şomajul de tip: a.voluntar   b.sezonier c.structural d.ciclic..
9.Agenţii economici pentru care inflaţia poate aduce avantaje sunt: a.debitorii b.proprietarii c.creditorii d.importatorii

1. Untul şi margarina sunt bunuri:  a.complementare  b.noncomerciale c.libere d.substituibile
2. Reprezentarea grafică a costului fix global este: a.o curbă concavă descrescătoare  b.o dreaptă paralelă cu axa producţiei  c.o dreaptă paralelă cu axa costurilor  d.un punct de intersecţie a curbei costului total şi a costului variabil..
3. Munca este un factor de producţie primar deoarece: a.nu poate fi derivată din ceilalţi factori  b.este un factor activ şi originar c.nu este determinant în raport cu ceilalţi factori de producţie d.este specific umană.
4. Viteza de circulaţie a banilor creşte cu 50% atunci când: a.indicele preţurilor este 200% şi celelalte condiţii nu se modifică b.masa monetară şi preţurile cresc fiecare cu 50%, iar numărul tranzacţiilor se înjumătăţeşte c.cantitatea de bunuri se dublează, preţurile cresc de trei ori, iar masa monetară de patru ori d.valoarea tranzacţiilor se dublează, iar masa monetară creşte cu 200%
5. În T1 faţă de T0, o firmă şi-a dublat profitul, în condiţiile în care încasările au crescut cu 20%. Dacă iniţial, rata profitului, la cost, a fost de 25%, atunci costurile totale: a.rămân la nivelul iniţial b.scad cu 73,33%  c.scad cu 26,67%  d.cresc cu 20%.
6. Dacă pe o piaţă cererea pentru un bun este dată de relaţia Qc=100-15P, oferta este dată de relaţia Qo=7P+10, iar preţul este de 5 u.m., atunci există: a.un surplus de 25 de bunuri b.un surplus de 20 de bunuri c.un deficit de 25 de bunuri d.un deficit de 20 de bunuri.
7. Într-o firmă, cheltuielile salariale reprezintă 20% din cheltuieli şi sunt distribuite la 10 lucrători. Dacă rata profitului firmei, la cost, este 15%, iar firma produce 23 de bunuri pe care le vinde la un pret unitar de 10 u.m., atunci salariul unitar este de: a.4 u.m. b.6 u.m. c.8 u.m. d.12 u.m.
8. Pentru sitaţia în care preţul se modifică de la P1 la P3, cererea este: a.absolut elasticăb.elastică c.cu elasticitate unitarăd.inelastică   e.absolut inelastică
9. Există o relaţie de acelaşi sens între: a.masa monetară şi viteza de rotaţie a banilor b.costul total mediu şi profitul unitar c.salariul real şi nivelul preţurilor bunurilor economice d.viteza de rotaţie a capitalului şi masa profitului

1.Dacă, pe termen scurt, producţia scade, atunci, în mod necesar va creşte: a.costul total al producţiei b.costul variabil mediu c.costul total mediu  d.costul fix unitar
2.Dacă preţul bunului X, cu cerere inelastică, creste, atunci, veniturile producătorilor: a.cresc b.scad de două ori c.nu se modifică d.sunt egale cu cheltuielile
3.Sunt bunuri libere: a.cunoştinţele ştiinţifice b.căldura solară c.acţiunile şi obligaţiunile d.terenurile agricole
4.Deplasarea curbei ofertei unui bun către stânga, este determinată de: a.creşterea preţurilor factorilor de producţie b.scăderea preţului capitalului tehnic c.creşterea preţului pe piaţă al bunului d.scăderea fiscalităţii… ..   .
5.O firmă îşi vinde produsele cu preţul de 25 u.m., iar cantitatea de produse vândută aduce un profit de 3000 u.m. În situaţia în care costul variabil mediu este 10, iar costul fix total este de 12.000, atunci nivelul producţiei este: a.500  b.400  c.600 d.1000..
6.Într-o firmă, timpul de muncă se reduce cu 25%, faţă de o perioadă anterioară. Pentru a menţine acelaşi nivel al producţiei, productivitatea medie a muncii trebuie să: a.crească cu 25% b.scadă cu 20% c.crească cu 33%  d.scadă cu 75%.   ..
7.O întreprindere publică se deosebeşte de o întreprindere privată prin aceea că: a.este rentabilă b.este proprietatea mai multor persoane c.nu are cheltuieli materiale d.este proprietatea statului
8.Dacă o carte costă 50 u.m., iar un CD costă 25 u.m., atunci costul de oportunitate al unei cărţi este: a.0 u.m. b.25 u.m. c.două CD-uri  d.patru CD-uri..
9.Presupunând că preţul unicului substituent al bunului A a scăzut, în mod normal: a.va creşte oferta pentru bunul A b.va scădea cererea pentru substituentul bunului A c.va scădea cererea pentru bunul A d.va creşte oferta pentru substituentul bunului A.

1.Una dintre modalităţile de înstrăinare integrală a atributelor proprietăţii este: a.arendarea b.închirierea c.concesionarea d.moştenirea
2.Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de schimb atunci când:  a.sunt folosiţi pentru a cumpăra bunuri economice b.servesc la evaluarea şi achitarea unor obligaţii economice  c.măsoară cheltuielile şi rezultatele activităţii economice d.se achită datoria pentru mărfurile luate pe credit
3.Utilitatea marginală este nulă, atunci când:  a.preţurile bunurilor economice cresc b.utilitatea totală scade c.nevoia de consum este integral satisfăcută d.venitul disponibil al consumatorului scade.
4.Dacă salariul real creşte, atunci: a.salariul nominal nu se modifică, iar preţurile bunurilor de consum cresc b.preţurile bunurilor de consum cresc mai mult decât creşte salariul nominal c.salariul nominal scade, iar preţurile bunurilor de consum nu se modifică d.preţurile bunurilor de consum scad mai mult decât scade salariul nominal.    .
5.Costul variabil reprezintă 70% din costul total, iar costul fix este de 300.000 u.m. În condiţiile în care costul fix rămâne constant şi indicele costului total va fi de 120%, atunci:  a.costul variabli creşte cu 500.000 u.m. b.costul total în T1 devine 1.200.000 u.m. c.creşterea absolută a costului variabil este de 900.000 u.m. d.costul total în T1 reprezintă 1,2% din valoarea iniţială
6.În momentul încheierii unei tranzacţii la termen pentru 2000 titluri de valoare, cursul titlurilor este de 80.000 u.m. Dacă la scadenţă cursul titlurilor de valoare este de 110.000 u.m., atunci: a.vânzătorul pierde 30 milioane u.m., dacă cere modificarea contractului b.cumpărătorul pierde 60 milioane u.m., dacă reziliază contractul c.vânzătorul câştigă 30 milioane u.m., dacă cumpără titlurile la noul curs d.cumpărătorul câştigă 60 milioane u.m., dacă vinde titlurile la noul curs.    .
7.Ca formă a internaţionalizării economiilor naţionale, integrarea economică, nu are ca efect: a.intensificarea concurenţei între agenţii economici naţionali b.creşterea eficienţei economice c.atenuarea diferenţelor dintre zonele spaţiului integrat d.creşterea puterii de negociere a grupărilor integraţioniste
8.Pe piaţa muncii, cererea de muncă reprezintă: a.resursele de muncă salariată din economia naţională b.nevoia de muncă salariată c.populaţia activă disponibilă d.forţa de muncă existentă într-o economie.
9.Înclinaţia marginală spre economii exprimă: a.sporul economiilor, la creşterea cu o unitate a venitului b.partea din venitul disponibil destinată economiilor c.dorinţa agenţilor economici de a beneficia în viitor de dobânzi d.tendinţa generală a oamenilor de a economisi

1. Dacă oferta de bunuri este inelastică, atunci procesul inflaţionist: a.se va diminua treptat b.va fi exportat c.să va intensifica d.se resoarbe
2. Costul marginal este constant atunci când, în raport cu producţia, costul variabil: a.creşte sau scade în acelaşi ritm b.creşte mai încet  c.scade mai repede d.scade într-un ritm mai lent
3. În codiţii de recesiune, nu se recomandă: a.reducerea ratei dobânzii b.creşterea deficitului bugetar c.majorarea fiscalităţii d.creşterea investiţiilor
4. O persoană cumpără un obiect pe care magazinul îl oferă cu o reducere a preţului de 20%. În aceste condiţii: a.câştigă vânzătorul, dar nu şi cumpărătorul b.câştigă atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul  c.nu câştigă nici vânzătorul, nici cumpărătorul d.nu câştigă vânzătorul, dar câştigă cumpărătorul
5. Costul unui produs reprezenta iniţial 80% din preţul de vânzare. Agentul economic a reuşit să micşoreze costul cu 10%, în condiţiile în care preţul a rămas neschimbat. În aceasta situaţie, profitul agentului economic: a.a crescut cu 8%  b.a crescut cu 10%  c.a crescut cu 25%  d.a crescut cu 40%
6. Se dau următoarele date: producţia = 10 buc.; costul total = 200 u.m.; cheltuielile materiale totale = 100 u.m., din care 60% cheltuieli fixe. Cheltuielile materiale totale se dublează atunci când producţia: a.scade cu 100%  b.creşte cu 250%  c.scade cu 150%   d.creşte cu 200%.
7. Sunt măsuri anticriză care combat şomajul: a.creşterea ratei dobînzii b.creşterea cheltuielilor publice c.creşterea fiscalităţii d.creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor e.plafonarea creditului
8. În recesiune economică, politica fiscală urmăreşte: a.majorarea cheltuielilor publice b.diminuarea ratei dobânzii c.controlul riguros al masei monetare d.reducerea fiscalităţii
9.Presupunem că pentru insulină cererea este perfect inelastică în raport cu preţul. Creşterea numărului de producători de insulină va determina în ceea ce priveşte preţul şi cantitatea de echilbru: a.preţul scade şi cantitatea scade, b.preţul creşte şi cantitata scade, c.preţul şi cantitatea rămân constante, d.preţul creşte şi cantitatea rămâne constantă, e.preţul scade şi cantitatea rămâne constantă