1. Cererea agregată din economie nu cuprinde: a) cheltuielile de consum; b) cheltuielile de investiţii; c) cheltuielile guvernamentale; d) exportul; e) importul.
2. Dacă pe piaţa valutară cererea de valută este mai mare decât oferta, atunci: a) moneda naţională se apreciază în raport cu valuta; b) valuta se depreciază în raport cu moneda naţională; c) valuta se apreciază în raport cu moneda naţională; d) atât valuta cât şi moneda naţională se apreciază; e) atât valuta cât şi moneda naţională se depreciează.
3. Costul total mediu este minim atunci când: a) este mai mare decât costul marginal; b) este egal cu costul marginal; c) este mai mic decât costul marginal; d) este egal cu costul variabil mediu; e) este egal cu costul fix mediu.
4. Dacă preţul şi costul mediu total scad cu aceeaşi mărime, atunci profitul unitar: a) scade; b) scade cu aceeaşi mărime; c) creşte; d) creşte cu aceeaşi mărime; e) ramâne neschimbat.
5. În condiţiile în care venitul creşte: a) consumul scade; b) rata consumului scade; c) economisirea scade; d) rata economisirii scade; e) înclinaţia marginală spre economisire devine pozitivă.
6. Oligopolul, ca formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, presupune: a) atomicitatea ofertei; b) transparenţă perfectă; c) câţiva consumatori; d) câţiva ofertanţi; e) perfecta omogenitate a produsului.
7. Dacă nivelul preţurilor creşte cu 100%, atunci puterea de cumpărare a banilor: a) creşte cu 100%; b) creşte cu 50%; c) scade cu 100%; d) scade cu 50%; e) rămâne neschimbată.
8. Investiţia brută este compusă din: a) investiţia netă şi consumul intermediar; b) amortizare şi valoare adăugată; c) consum intermediar şi impozite indirecte; d) investiţia netă şi amortizare; e) cheltuieli salariale şi cheltuieli materiale
9.Atunci când salariul nominal creşte cu 100% iar nivelul general al preţurilor rămâne neschimbat, salariul real: a) rămâne şi el neschimbat; b) creşte cu mai mult de 100%; c) creşte cu mai puţin de 100%; d) creşte cu 100%; e) scade.

1. În condiţiile recesiunii economice, se manifestă: a) reducerea şomajului; b) creşterea ofertei agregate; c) creşterea ocupării forţei de muncă; d) reducerea ofertei agregate; e) creşterea mai rapidă a PIB-ului real decât creşterea PIB-ului nominal.
2. Cererea de muncă este: a) egală cu nevoia de muncă; b) mai mare decât nevoia de muncă; c) munca salariată; d) munca depusă în propria gospodărie; e) compusă şi din munca desfăşurată de persoanele casnice.
3. La o creştere a producţiei, costul variabil total rămâne constant atunci când: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu rămâne constant; c) scăderea costului fix mediu este egală cu creşterea costului variabil mediu; d) creşterea costului fix mediu este egală cu scăderea costului variabil mediu; e) nici una din cele de mai sus nu este adevărată.
4. Banca Naţională contribuie la creşterea masei monetare, atunci când: a) creşte rata rezervelor bancare obligatorii; b) creşte rata dobânzii la refinanţarea băncilor comerciale; c) achiziţionează obligaţiuni guvernamentale; d) menţine neschimbată rata rezervelor bancare obligatorii; e) nici una dintre variantele de mai sus.
5. În mod normal, se manifestă o relaţie inversă între următorii indicatori: a) viteza de circulaţie a banilor şi masa monetară; b) viteza de rotaţie a capitalului utilizat şi masa profitului; c) înclinaţia marginală spre consum şi multiplicatorul investiţiilor; d) productivitatea muncii şi salariul nominal; e) nivelul producţiei şi costul fix total.
6. În condiţii de expansiune economică înregistrează, în mod normal, o tendinţă de creştere: a) rata dobânzii; b) gradul de ocupare a forţei de muncă; c) rata şomajului; d) numărul de falimente; e) gradul de nefolosire a capitalului.
7. Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci multiplicatorul investiţiilor este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5.
8. Dacă preţul pepenilor se dublează iar celelalte condiţii rămân neschimbate, pentru maximizarea utilităţii totale de către consumatori cantitatea de pepeni consumată trebuie să scadă: a) cu 50%; b) cu 100%; c) până când utilitatea marginală (UmgX) a bunului X creşte cu 50%; d) până cînd UmgX creşte cu 100%; e) până când UmgX devine egală cu utilitatea marginală a celorlalte bunuri cumpărate.
9.Monopolul poate fixa pe piaţă: a) numai cantitatea oferită; b) numai preţul produsului; c) atât preţul produsului, cât şi cantitatea oferită; d) fie preţul produsului, fie cantitatea oferită; e) puterea de cumpărare a banilor.

1. În condiţiile unei rate anuale a dobânzii de 10%, dobânda la 6 luni a unui credit de 1000 lei este: a) 10; b) 20; c) 30; d) 40; e) 50.
2. Pe piaţa grâului, cererea şi oferta sunt Q=100 – 10P, respectiv Q=20 + 5P, unde Q este cantitatea iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 7 $, atunci pe piaţa grâului apare: a) un surplus de 25 unităţi de cantitate; b) un surplus de 55 unităţi; c) un deficit de 30 unităţi; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) echilibrul.
3. În condiţiile unei rate a profitului în raport de cifra de afaceri de 20%, rata profitului la cost este: a) 75%; b) 50%; c) 25%; d) 20%; e) 10%.
4. Un consumator dispune de un venit de 2.400 lei care va fi alocat pentru cumpărarea bunurilor X şi Y, ale căror preţuri sunt Px = 100 lei şi Py = 200 lei. Dacă utilităţile marginale ale celor două bunuri sunt Umgx = 10 – Qx şi Umgy = 20 – 2Qy, programul de consum are asigură optimul în consum este: a) 10X şi 7Y; b) 4X şi 10Y; c) 8X şi 8Y; d) 8X şi 4Y; e) 12X şi 6Y.
5. Într-o firmă lucrează, iniţial, 100 de salariaţi. Cu cât a crescut producţia firmei dacă productivitatea marginală este 5 produse/salariat atunci când numărul de salariaţi a crescut cu 10%? a) 50 produse; b) 75 produse; c) 100 produse; d) 500 produse; e) 20 produse.
6. În momentul To, diferenţa dintre costul total mediu şi costul variabil mediu este 2. Dacă producţia creşte de la 10 la 20 de unităţi, atunci CFM1 este egal cu: a) 2; b) 1; c) 4; d) 6; e) 0.
7. Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia: a) costul fix mediu rămâne constant; b) costul variabil mediu scade; c) costul total mediu creşte; d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant; e) costul total mediu scade.
8. Costurile de producţie cresc cu 50% iar producţia creşte de 1,2 ori. Cât este costul marginal, dacă, la momentul iniţial, costul total mediu era 4 lei? a) 12 lei; b) 10 lei; c) 6 lei; d) 8 lei; e) nu se poate determina;
9.În momentul To productivitatea medie a muncii a fost de 2000 de produse/lucrător. Dacă producţia creşte cu 50% iar numărul de lucrători cu 25%, atunci productivitatea marginală a muncii este: a)2000; b)1500; c) 4000; d) -100; e) 0.

1. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată la un preţ mai mare decât nivelul de echilibru: a) vânzătorii pot vinde cât doresc, dar cumpărătorii nu pot cumpăra cât doresc; b) vânzătorii nu pot vinde cât doresc, dar cumpărătorii pot cumpăra cât doresc; c) vânzătorii pot vinde cât doresc şi cumpărătorii pot cumpăra cât doresc; d) vânzătorii nu pot vinde cât doresc şi nici cumpărătorii nu pot cumpăra cât doresc; e) niciuna din cele de mai sus.
2. Salariul mediu nominal a fost, într-un anumit an, de 1.000 lei. În anul următor, salariul mediu nominal a crescut cu 20% iar rata inflaţiei a fost de 50%. În ultimul an, salariul mediu real este: a) 1.200 lei; b) 1.000 lei; c) 900 lei; d) 800 lei; e) 500 lei.
3. Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 800 mld. lei, ştiind că înclinaţia marginală spre consum este 0,75: a) 1.600 mld.lei; b) 2.400 mld.lei; c) 4.000 mld.lei; d) 3.200 mld.lei; e) 8.000 mld. lei.
4. La momentul To, costul fix mediu este 500 lei şi costul variabil mediu este 1.000 lei. Dacă, în T1, atât producţia cât şi costul variabil total se dublează, în condiţiile în care preţul produsului rămâne neschimbat, profitul unitar: a) creşte cu 500 lei; b) scade cu 500 lei; c) creşte cu 250 lei; d) scade cu 250 lei; e) scade cu 1.000 lei.
5. Într-o firmă, raportul dintre costurile fixe şi cele variabile este de 3/2, iar raportul dintre costurile materiale şi costurile salariale este de 4/1. Costul total este de 1.000 lei. În aceste condiţii, costurile fixe raportate la costurile materiale reprezintă: a) 75%; b) 50%; c) 25%; d) 33,3%; e) 15%.
6. În condiţiile în care salariul nominal creşte de 1,5 ori şi preţurile se dublează, salariul real: a) creşte cu 25%; b) scade cu 25%; c) creşte cu 75%; d) scade cu 75%; e) scade cu 50%.
7. O bancă acordă un împrumut de 10.000 lei, pe termen de doi ani, în regim de dobândă compusă. Dacă rata anuală a dobânzii este 10%, suma încasată de bancă după doi ani este: a) 12.000 lei; b) 12.100 lei; c) 11.000 lei; d) 11.200 lei; e) 10.100 lei.
8. În condiţiile în care cuponul unei obligaţiuni este de 100 lei iar rata dobânzii creşte de la 10% la 20%, cursul obligaţiunii respective: a) scade cu 1.000 lei; b) creşte cu 1.000 lei; c) scade cu 500 lei; d) creşte cu 500 lei; e) rămâne neschimbat.
9.Calculată pe intervalul T0 – T1, productivitatea marginală a muncii este de 40 produse/salariat. Dacă, pe acelaşi interval de timp, producţia a crescut cu 1.000 de produse iar numărul de salariaţi s-a dublat, atunci numărul de salariaţi ai firmei în momentul T0 era: a) 10; b) 15; c) 20; d) 25; e) 30.

1. Un investitor a achiziţionat 100 de acțiuni a căror valoare nominală individuală este de 100 lei, plătind însă pe total 20.000 lei. Dacă firma respectivă are un capital social de 100.000 lei, voturile investitorului în adunarea generală a acționarilor reprezintă: a) 5%; b) 10%; c) 15%; d) 20%; e) 25%.
2. Capitalul tehnic utilizat într-o firmă este de 100.000 lei, din care 80% reprezintă capital fix. Dacă termenul de amortizare al capitalului fix este de 8 ani, atunci amortizarea anuală este: a) 10.000 lei; b) 20.000 lei; c) 30.000 lei; d) 40.000 lei; e) 50.000 lei.
3. La o creştere a venitului de 1,5 ori, creştere care înseamnă 100 miliarde lei, şi în condiţiile creşterii ratei consumului de la 60% la 80%, economiile: a) cresc cu 100 miliarde lei; b) cresc cu 20 miliarde lei; c) scad cu 20 miliarde lei; d) cresc cu 60 miliarde lei; e) scad cu 60 miliarde lei.
4. Un investitor cumpără de la bursă 1.000 de acţiuni la cursul de 100 lei şi la termen de 6 luni, apoi acesta încheie contracte de vânzare a acţiunilor la cursul de 150 lei. La scadenţă, cursul este 80 lei. Din aceste tranzacţii, investitorul: a) a cîştigat 50.000 lei; b) a pierdut 30.000 lei; c) a pierdut 20.000 lei; d) a cîştigat 30.000 lei; e) nici nu a câştigat şi nici nu a pierdut.
5. Rata nominală a dobânzii este 20% iar rata inflaţiei este 10%. În aceste condiţii: a) rata reală a dobânzii este 10%; b) puterea de cumpărare a banilor se reduce; c) indicele preţurilor este 110%; d) toate cele de mai sus sunt adevărate; e) depunătorii pierd în termeni reali.
6. Dacă puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%, viteza de circulaţie a banilor creşte de 2 ori iar volumul bunurilor economice creşte cu 100%, masa monetară: a) scade cu 20%; b) scade cu 50%; c) creşte cu 25%; d) creşte cu 100%; e) rămâne neschimbată.
7. Economisirea este dată de relaţia S = -40 + 0,25Y, unde S este volumul economisirii iar Y este venitul naţional. Dacă investiţiile sunt 40 lei, atunci venitul naţional este: a) 320 lei; b) 200 lei; c) 160 lei; d) 400 lei; e) 460 lei.
8. Rata anuală de amortizare a unui utilaj este de 10%. După 7 ani, firma a recuperat prin amortizare 7.000 lei din valoarea capitalului fix. În aceste condiţii, valoarea capitalului fix este: a) 8.000 lei; b) 9.000 lei; c) 10.000 lei; d) 15.000 lei; e) 100.000 lei.
9.Dacă masa monetară dintr-o economie se dublează şi viteza de circulaţie a banilor se dublează şi ea, atunci valoarea bunurilor şi serviciilor supuse schimbului: a) creşte cu 100%; b) creşte cu 200%; c) creşte cu 300%; d) creşte cu 400%; e) poate să crească, să scadă sau să rămână constantă.

1. Un călător are la dispoziţie, pentru a ajunge din A în B, două mijloace de transport: avionul şi autobuzul. Dacă optează pentru avion, durata călătoriei va fi 2 ore, plătind un bilet de 40 u.m., în timp ce pentru autobuz va plăti 25 u.m., pentru o călătorie de 5 ore. Care mijloc de transport alege dacă această persoană câştigă 3 u.m. în fiecare oră? a.avionb.autobuz  c.oricare dintre ele
2. Aceeași situație. Ce va alege dacă câştigă 10 u.m. pe oră? a.avion   b.autobuz  c.oricare dintre ele
3. Aceeași situație. Ce va alege când câştigă 5 u.m. pe oră? a.avion  b.autobuz   c.oricare dintre ele
4. Preţul unui bun este 10 lei, costul fix al producţiei este 500 lei iar costul mediu variabil este 5 lei. Care este, în aceste condiţii, nivelul producţiei pentru care profitul total este zero? a) 400 unităţi; b) 300 unităţi; c) 200 unităţi; d) 100 unităţi; e) zero.
5. Un producător poate realiza trei bunuri A, B și C în câte 2, 4 și respectiv 7 ore.Din vânzarea fiecărui tip de bun obține un profit de 9, 16 și 21 u.m. Ce alege producătorul care poate vinde toate produsele realizate şi are la dispoziţie pentru producerea lor 28 de ore săptămânal. a.produce bunul A b. produce bunul B c. produce bunul C d. produce oricare din cele trei bunuri
6. Pentru o economie naţională, PGB este 1.000 mld. u.m. iar PIB este 80% din PGB. În aceste condiţii, ponderea consumului intermediar în PIB este: a) 75%; b) 50%; c) 25%; d) 10%; e) 100%.
7. Consumul factorului de producţie muncă se exprimă: a.doar valoric , b.sub forma consumului specific, c.atât fizic, cât şi valoric, d.prin amortizare
8. Dacă nivelul producţiei este zero, atunci: a.costul fix este negativ b.costul total este egal cu costul fix c.costul variabil este mai mare decât costul fix d.costul marginal creşte, apoi rămâne constant.
9. Pe măsură ce creşte consumul unui bun, în condiţiile creşterii utilităţii totale, utilitatea marginală are o tendinţă: a.descrescătoare şi pozitivă, b.crescătoare şi pozitivă, c.descrescătoare şi negativă, d.crescătoare şi negativă

1. Un călător care foloseşte avionul poate ajunge de la oraşul A la oraşul B într-o oră; aceeaşi călătorie durează cinci ore cu autobuzul  Dacă tariful unui bilet de avion este de 30 , iar pentru un bilet de autobuz trebuie să se plătească 10 , care ar fi mijlocul de transport mai ieftin pentru o persoană ce poate câştiga 2  în fiecare oră? a.avion   b.autobuz  c.oricare dintre ele
2. Dar pentru o persoană care ar putea câştiga 10  în fiecare oră ce alegere ar face?  a.avion   b.autobuz   c.oricare dintre ele
3. Dar când câştigă 5  pe oră, cu ce anume va circula? a.avionb.autobuzc.oricare dintre ele
4. Costurile variabile de producţie nu includ: a.salariile personalului administrativ b.cheltuielile cu combustibilul c.salariile directe d.cheltuielile cu materia primă.
5. Masa monetară nu evoluează în acelaşi sens cu: a.preţurile bunurilor de consum b.cantitatea de bunuri supuse tranzacţiilor c.volumul valoric al bunurilor d.viteza de rotaţie a monedei
6. Surplusul de ofertă apare în situaţia în care: a.preţul de echilibru este mai mare decât preţul de vânzare b.preţul de echilibru şi preţul de vânzare cresc, deopotrivă  c.preţul de echilibru este mai mic decât preţul de vânzare  d.preţul de echilibru şi preţul de vânzare scad, deopotrivă..
7. Rata consumului are tendinţa de scădere atunci când: a.venitul creşte b.venitul rămâne constant c.venitul scade d.venitul este minim.
8. Dacă cererea este elastică în raport cu preţul, atunci: a.variaţia procentuală a cantităţii cerute este mai mare decât variaţia procentuală a preţului b.preţul şi cantitatea cerută se modifică direct proporţional c.variaţia procentuală a cantităţii cerute este mai mică decât variaţia procentuală a preţului d.preţul şi cantitatea cerută se modifică în acelaşi sens.
9.În luna ianuarie, salariul nominal al unui angajat este de 960 u.m., mai mare cu 160 u.m. decât în luna anterioară. În condiţiile în care preţurile au crescut cu 20%, salariul real: a.rămâne constant b.a scăzut cu 800 u.m.  c.a crescut cu 20% d.a scăzut cu 20%.

1. Piaţa cu concurenţă monopolistică este forma de piaţă cu concurenţă imperfectă caracterizată prin existenţa unui număr: a.restrâns de consumatori b.mare de cumpărători şi de vânzători c.mare de vânzători şi a unui număr mic de cumpărători  d.restrâns de producători.
2. În decursul unui an, salariul mediu nominal a crescut cu 30%, iar indicele preţurilor a fost de 130%. Indicele salariului mediu real este: a.130% b.0 % c.100% d.1 %.
3. Dacă utilitatea marginală este pozitivă, atunci utilitatea totală: a.creşte, cu o rată descrescătoare b.scade, cu o rată crescătoare c.creşte, cu o rată crescătoare d.scade, cu o rată descrescătoare.
4. Raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului este: a.pozitiv şi supraunitar b.zero c.pozitiv şi subunitar  d.descrescător..
5. La nivelul unei ţări, cererea de muncă se exprimă prin: a.rata de ocupare b.cererea de locuri de muncă  c.numărul de locuri de muncă în condiţii salariale d.cantitatea de echilibru pe piaţa muncii.
6. Economia de piaţă nu se caracterizează prin: a.pluralismul formelor de proprietate b.concurenţa liberă c.centralizarea activităţii economice d.existenţa statului democratic.
7. Dacă salariul mediu creşte mai repede decât productivitatea medie a muncii, atunci costul unitar: a.creşte b.scade c.nu se modifică d.nu este influenţat.
8. Un depozit plasat pe o perioadă de 180 de zile aduce o dobândă de 500 u.m., în condiţiile unei rate a dobânzii de 16%, dacă valoarea depozitului este de: a.1250 u.m. b.6750 u.m. c.5750 u.m.  d.6250 u.m.
9.Cursul titlurilor de valoare pe piaţa financiară primară este: a.determinat de rata dobânzii pe piaţa monetară b.egal cu valoarea nominală  c.determinat de mărimea veniturilor anterioare aduse de titlu d.egal cu cotaţia bursieră.

1. Dacă cererea de titluri de valoare creşte pe piaţa financiară secundară, atunci cursul titlurilor: a.este egal cu rata de rentabilitate a titlurilor b.este egal cu valoarea nominală a titlurilor c.are tendinţa de creştere d.are o fluctuaţie arbitrară.
2. Dacă la nivelul unei economii, sporul consumului este de 16 mld. u.m., iar sporul venitului este de 20 mld. u.m., atunci înclinaţia marginală spre economii este: a.0,20 b.0,80 c.1,25 d.1,00.
3. Profitul brut este un indicator economic calculat ca : a.diferenţă dintre profitul net şi impozite b.sumă între profitul net şi impozite c.diferenţă dintre supraprofit şi impozite d.sumă între supraprofit şi impozite.
4. În momentul T1, cantitatea cerută este de 910 buc., mai mare cu 30% faţă de T0, iar preţul scade la 7 u.m., de la 10 u.m. în T0. În aceste condiţii, cererea pentru bunul economic respectiv este: a.integral satisfăcută b.maximă c.de elasticitate unitară d.nulă.
5. Dacă oferta de muncă este inferioară cererii de muncă, atunci: a.şomajul creşte b.apar noi forme de şomaj c.şomajul scade d.dispare şomajul tehnologic.
6. Protecţia populaţiei împotriva inflaţiei se face prin: a.îngheţarea salariilor şi a preţurilor b.scăderea punctului de referinţă maximal al pensiilor c.creşterea salariilor şi a preţurilor d.indexarea salariilor şi a pensiilor.
7. În cadrul unei firme, dacă randamentul factorilor de producţie utilizaţi de un agent economic creşte, atunci: a.profitul creşte b.rentabilitatea scade c.se declanşează falimentul d.creşte lupta concurenţială.
8. Creşterea ofertei de monedă într-un ritm mai rapid decât creşterea volumului de bunuri şi servicii, concomitent cu creşterea indicelui general al preţurilor, conduce la: a.creşterea puterii de cumpărare a banilor b.creşterea nivelului de trai c.reducerea cheltuielilor publice d.apariţia procesului inflaţionist.
9.Rata şomajului scade dacă: a.numărul şomerilor creşte mai repede decât populaţia ocupată b.populaţia ocupată creşte mai repede decât numărul şomerilor c.raportul dintre populaţia ocupată şi numărul şomerilor este subunitar d.raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este supraunitar.

1. În decursul unei perioade, preţurile cresc cu 25%, iar masa monetară rămâne constantă. În acest caz, puterea de cumpărare a banilor: a.a crescut cu 25% b.a scăzut cu 20% c.a crescut cu 80%  d.a scăzut cu 25%.
2. Uzura fizică a factorului de producţie capital fix: a.se recuperează prin amortizare b.nu se poate determina matematic c.reprezintă o pierdere d.are caracter subiectiv
3. Este marfă: a.un bun destinat autoconsumului b.un bun liber c.un bun existent în cantităţi nelimitate d.un serviciu destinat pieţei
4. Capitalul tehnic este un factor de producţie: a.derivat b.intensiv c.originar d.extensiv
5. La preţul de 150 u.m., oferta unui bun este de 2000 buc. O creştere cu 20% a cantităţii oferite, în condiţiile unui coeficient de elasticitate al ofertei în funcţie de preţ egal cu 1, determină: a.scăderea preţului cu 30 u.m. b.creşterea preţului cu 20% c.creşterea preţului cu 20 u.m.  d.scăderea preţului cu 30%
6. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1200 u.m., atunci când rata dobânzii este de 5%. În cazul în care rata dobânzii creşte cu 20%, cursul obligaţiunii pe piaţa financiară secundară: a.scade cu 16,67% b.scade cu 240 u.m. c.creşte cu 20% d.creşte cu 240 u.m
7. Dacă diferenţa dintre valoarea producţiei obţinute de agenţii economici naţionali în străinătate şi valoarea producţiei obţinute de agenţii economici străini în interiorul ţării este pozitivă, atunci: a.PNB este mai mare decât PIB b.PNN este mai mare decât PIB c.PNB este mai mic decât PIN d.PIB este mai mare decât PGB
8. Amortizarea este un cost, inclus în: a.costul fix salarial b.costul variabil salarial c.costul fix material d.costul variabil material.
9.Mărirea cotei de rezervă obligatorie, la intervenţia Băncii Centrale, se realizează în scopul: a.creşterii valorii monedei b.limitării creditelor c.creşterii masei monetare d.scăderii cheltuielilor bancare.