1,Curbe ale ofertei pot fi: a.A,B,C, b.B,C, c.A,D,E, d.oricare dintre ele, e.nu se poate preciza.
2. Coeficientul de elasticitate cel mai mare al ofertei este pentru curba: a.A, b.B, c.C, d.D, e.E,
3. Curbe ale cererii pot fi: a.A,B,C, b.B,C, c.A,D,E, d.oricare dintre ele, e.nu se poate preciza.
4. Coeficientul de elasticitate cel mai mic al ofertei este pentru curba: a.A, b.B, c.C, d.D, e.E,
5. Coeficientul de elasticitate cel mai mare al cererii este pentru curba: a.A, b.B,c.C, d.D, e.E,
6. Coeficientul de elasticitate cel mai mic al cererii este pentru curba: a.A, b.B, c.C, d.D, e.E,

Graficul reprezintă evoluţia posibilităţilor de producţie a două bunuri (A şi C) din t0 (curba 90A-0C 0A-90C) şi din t1 (curba 90A-0C 0A-100C)
6.Pentru curba din t0 sunt combinaţii optime: a)50A şi 40C b)20A şi 90C c)80A şi 30C d)50A şi 30C
7. Reprezintă situaţii imposibile pentru to: a) 20A şi 40C b) 80A şi 30C c) 20A şi 70C d)20A şi 40C
8. În situaţia în care sunt produse 20A, atunci pot fi produse în condiţii de eficienţă: a) 90C în t1 b) 70C în t1 c)100C în t0 d) 60C în t0
9. Dacă se produceau 20A şi se renunţă la producerea lor, atunci cantitatea care poate fi produsă din C în condiţii de eficienţă poate fi: a)20C în t0 b)20C în t1 c)90C în t0 d)100C în t1
10. Nu sunt combinaţii optime de producţie pentru t1: a)80A şi 30C b)20A şi 90C c)50A şi 40C d)0A şi 100C

1. În grafic nu poate reprezenta cerere: a.D1., b.D2.,c.D3., d.D4., e.D5.
2. Preţul scade de la 35 la 10. Coeficientul de elasticitate al cererii este cel mai mare pentru: a.D1., b.D2., c.D3., d.D4., e.D5.
3. Preţul era 15 şi se dublează. Coeficientul de elasticitate al cererii este cel mai mic pentru: a.D1.,b.D2., c.D3., d.D4., e.D5.

1.Graficul  se referă piaţa elicopterelor din UTOPYK. UTOPYK nu are nici un fel de relaţii cu exteriorul. Determinaţi producţia internă de elicoptere.
2. UTOPYK participă la comerţul internaţional. Preţul mondial al unui elicopter este de 60. În acest caz UTOPYK vinde o parte din producţie pe piaţa internă iar o parte este exportată. Determinaţi numărul de elicoptere exportate.
3. Datorită noilor tehnologii preţul internaţional al unui elicopter devine 40. Determinaţi producţia internă de elicoptere şi numărul de elicoptere importate sau exportate.
4. Guvernul din UTOPYK intervine şi introduce la preţul de 40 o taxă vamală de 10. Precizaţi numărul de elicoptere exportate, numărul celor importate şi producţia internă.
5. Guvernul din UTOPYK constată că elicopterele sunt poluante şi periculoase. Aşadar pentru fiecare elicopter produs în ţară sau importat mai introduce o taxă de 10 (taxă întrodusă de toate ţările participante la schimb), astfel încât preţul mondial al oricărui tip de elicopter devine … Precizaţi numărul de elicoptere exportate, numărul celor importate şi producţia internă

1. Utilitatea marginală este maximă: a) la primul bun si este 10 u.m. b) la al treilea bun şi e 16 u.u. c) la al patrulea bun d) atunci când este 10 u.u.
2. La 5 bunuri consumate utilitatea totală este a)16 b)13 c)-3 d)0
3. Valorile utilităţii marginale pentru primul şi al treilea bun sunt: a)10 şi 1
b)10 şi16 c)15 şi 16 d)1 şi 3
4. Dacă venitul ar fi de 100 u.m. iar preţul unui bun 40 u.m. atunci utilitatea totală obţinută prin consumul acelui bun ar putea fi de: a)15 b)16 c)5 d)0
5. Dacă  venitul ar fi de 100 u.m. iar preţul bunului de 10 u.m., atunci cantitatea de bunuri consumată ar fi de: a)10 b)5 c)4 d)1

1.Situaţia de echilibru este la: a. P2 şi Q3., b. P1 şi Q5., c. P3 şi Q1., d. P1 şi Q1., e. P3 şi Q5.
2. Preţul de echilibru este: a.P1., b.P2., c. P3., d. între P1 şi P2., e. între P2 şi P3.
3. Dacă preţul este P1, atunci cantitatea vândută este: a. Q1., b. Q2., c. Q3., d. Q4., e. Q5.
4. Dacă pteţul este P1, atunci cantitatea cerută este: a Q1., b.Q2., c.Q3., d.Q4., e. Q5.
5. Dacă preţul este P3, atunci cantitatea oferită este: a.Q1., b.Q2., c.Q3., d.Q4., e. Q5.
6. Dacă preţul este P3, atunci cantitatea vândută este: a. Q1., b. Q2., c. Q3., d. Q4., e. Q5.
7. La nivelul preţului de echilibru cantitatea cerută este: a. Q1., b. Q2., c. Q3., d. Q4., e. Q5.
8. Dacă preţul se modifică de la P2 la P3, atunci pe piaţă: a. creşte oferta., b.creşte cererea., c.creşte cantitatea cerută., d.creşte cantitatea oferită., e.creşte cantitatea vândută.
9. La ce nivel al preţului cantitatea tranzacţionată este Q5: a. P1., b. P2., c. P3., d.oricare dintre ele., e.nici unul.
10.La ce nivel al preţului cantitatea tranzacţionată este Q1: a. P1 sau P2., b. P1 sau P3., c.P1., d. P2 sau P3., e.nici unul/

1.Linia care redă o relaţie pozitivă între variabilele x şi y este:
a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.
2. Linia care redă o relaţie negativă între variabilele x şi y este:a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.
3. Linia care redă o variaţie a lui x în funcţie de y este:a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.
4. Linia care redă o variaţie a lui y în funcţie de x este:a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.
5. Linia care indică faptul că x este independent de y este:a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.
6. Linia care indică faptul că y este independent de x este:a.A, b.B, c.C, d.D, e.nici una.

Graficul reprezintă evoluţia utilităţii în cazul consumului de portocale roşii siciliene.
1.Utilitatea totală pentru două portocale este: a)15 b)11 c)15+11 d)nu se poate determina
2.Utilitatea marginală pentru cea de a şaptea portocală poate fi: a)0 b)-2 c)+2 d)nu se poate determina
3. Dacă preţul unei portocale este 10, atunci cantitatea consumată va fi: a)2 portocale b)5 portocale c)6 portocale d)informaţiile sunt insuficiente.
4.Dacă portocalele ar fi gratuite, atunci numărul maxim de portocale consumate este: a)7 b)6 c)5 d)nu se poate determina
5. Utilitatea totală pentru 6 portocale este faţă de utilitatea totală pentru 5 portocale:a)mai mare cu 2 u.u. b)mai mică cu2 u.u. c)egală d)nu se poate determina

1.Graficul  evidenţiază evoluţia producţiei de îngheţată (in batoane) a firmei Vero Ice în funcţie de numărul de ore lucrate pe zi. Dacă s-ar lucra 10 ore în fiecare zi, atunci producţia de îngheţată ar fi: a. 50., b. 90., c.135., d. 120., e.105.
2. Dacă se lucrează 10 ore zilnic iar fiecare baton e vândut cu 15 $, cifra de afaceri zilnică (în $) ar fi de: a.1500., b.1600., c.1700., d.2000., e.1200.
3. Dacă s-ar putea lucra oricât de mult într-o zi, producţia maximă care poate fi obţinută este: a.15., b.30., c.135, d.135., e.120.

 1.Sunt pe frontiera optimulul de producţie punctele: a)A, E, I, M b) B, C, F, M c)J, K, L, M d) A, D, G, J
2. Trecerea de la punctul K la punctul L înseamnă: a)creşterea producţiei din bunul DOI cu o unitate b)menţinerea producţiei din bunul UNU la 10 unităţi c)situarea într-o zonă ineficientă de producţie d)toate răspunsurile de mai sus
3. Dacă se produc 25 de UNU, atunci numărul optim de DOI care pot fi produse va fi de: a)10 b)15 c)16 d)17
4. În condiţiile date sunt imposibil de produs: a)30 UNU şi 10 DOI b) 25 UNU şi 16 DOI c)20 UNU şi 15 DOI d)0 UNU şi 18 DOI
5. Trecerea de la punctul M la punctul I înseamnă: a)menţinerea eficienţei firmei b)reducerea producţiei de DOI cu o unitate şi creşterea producţiei de UNU cu 20 de unităţi c)producţia din bunul DOI creşte cu o unitate d)producţia din bunul UNU scade cu 10 unităţi