Stabiliţi combinaţiile (perechile) posibile dintre bunul A şi bunul B care pot fi cumpărate cu un venit de 200 dacă preţul lui A este 5 şi preţul lui B este 10. Reprezentaţi grafic.

Reprezentaţi grafic evoluţia SN şi SR pornind de la  datele ipotetice (IP se calculează faţă de 2000)

Stabiliţi (pe baza graficului) se ce întâmplă în fiecare din cazurile următoare cu venitul real (VR) şi venitul nominal (VN).

Următoarele date ipotetice se referă la evoluţia salariului nominal şi a preţurilor într-un interval de timp în ţara F.

Care este anul în care salariul nominal a crescut cel mai mult comparativ cu anul anterior?
Care este anul în care preţurile a crescut cel mai mult comparativ cu anul anterior?
Care este anul în care salariul real a crescut cel mai mult comparativ cu anul anterior?

Poluarea râulul Styx poate fi eliminată dacă firmele AL-FA şi BE-TA introduc tehnologii noi. Costul reducerii poluării este prezentat în tabel:
1.Completaţi tabelul
2.Dacă se doreşte reducerea poluării cu 6 unităţi şi se decide ca fiecare firmă să reducă cu câte 3 unităţi, determinaţi costul total.
3.Dacă se doreşte reducerea poluării cu 6 unităţi şi se decide ca fiecare firmă să reducă cu câte 3 unităţi, determinaţi costul fiecărei firme implicat de această decizie.
4.Se doreşte reducerea poluării cu 6 unităţi şi cel mai redus cost, determinaţi numărul de unităţi reduse de fiecare firmă
5.Dacă se doreşte reducerea poluării cu 6 unităţi şi cel mai redus cost, determinaţi costul fiecărei firme
6.Dacă se doreşte reducerea poluării cu 6 unităţi şi se urmăreşte cel mai redus cost, determinaţi costul total.
7.Presupunem că poluarea poate fi măsurată în bani şi că fiecare maşină produsă generează  poluare de 3000 euro.

Piaţa maşinilor arată astfel:

8.Reprezentaţi grafic formarea preţului de echilibru înainte de poluare.
9.Reprezentaţi grafic formarea preţului de echilibru după poluare.

Miky şi Niky sunt doi şoricei care trăiesc într-o regiune bântuită de vampiri. Ei au constatat că în aceste condiţii vânzarea usturoiului ar putea fi foarte rentabilă. Miky trăieşte într-o zonă rurală iar Niky în una urbană (mai la periferie) şi se decid să devină producători de usturoi.
Niky cumpără usturoi de sămânţă cu 100 lei, închiriază 2 mp de pământ cu 50 lei/mp şi angajează un muncitor specialist în usturoi cu 75 lei/lună pentru cele 6 luni necesare creşterii şi recoltării usturoiului. Mai cheltuie 50 lei cu transportul recoltei la piaţă şi angajează un vânzător cu 10 lei/zi pentru cele 5 zile necesare vânzării. Doreşte ca după vânzare usturoiului să rămână cu un profit de 500 lei.
Miky are usturoi de sămânţă de anul trecut, trebuie doar să îl coboare din pod. Are pământul lui, aşa că nu trebuie să închirieze, nici angajări nu face (dacă tot stă mai mult pe lângă casă, se uită el din când în când la stratul cu usturoi). Plăteşte 100 de lei unui vecin pentru a-i aduce usturoiul în piaţă, dar preferă să stea el la tarabă 5 zile pentru a-şi vinde poducţia (mai vede lumea, mai schimbă o vorbă cu cumpărătorii). Doreşte ca după vânzare usturoiului să rămână  şi el cu un profit de 500 lei.
Cei doi au obţinut aceeaşi cantitate de usturoi şi au vândut-o integral pe piaţă. Pentru a determina suma cu care a vândut fiecare usturoiul său trebuie să calculăm costul de producţie şi să adaugăm profitul.

Cât va cere fiecare pentru usturoi?

Cine câştigă şi cine pierde in cazul unei inflaţii neanticipate?
(variante de răspuns: 1.câştigă, 0.pierde, ?.depinde, nu se poate determina)
1.Băncile extind creditele cu rata dobânzii fixe.
2.Un fermier îşi cumpără utliaje pentru care  face un împrumut pe 10 ani cu rata dobânzii fixe.
3.Familia ICS cumpără o casă nouă, printr-un credit ipotecar cu rata dobânzii flexibile.
4.Faceţi economii pentru vacanţa de vară prin depozite bancare cu rata dobânzii fixe.
5. Z are ca singură sursă de venit un pachet de obligaţiuni de stat
6. Un pensionar păstrează acasă câte un sfert din pensie pentru situaţii neprevăzute.
7.Un viitor student munceşte în vacanţa de vară cu salariul minim pe economie.
8.Alt pensionar are pe lângă pensie şi venituri sub formă de dividende.
9.Guvernul contractează o datorie de 10 mld euro.
10. Firma de salubritate semnează un contract pe următorii 3 ani cu o sumă fixă.
11.Guvernul realizează încasări bugetare prin impozitul progresiv pe venit.
12.Alt viitor student plăteste chiria anticipat pe doi ani.
13.Y imprumută de la bancă 10 mil lei cu o dobândă de 5%.
14. A vinde un teren pentru construcţii.
15.B şi-a închiriat casa de vacanţă pe următoarele 6 luni cu o sumă fixă pe saptamână.
16. C şi-a încasat banii pe următoarele trei turnee în ţară.
17. D s-a abonat la 15 publicatii pe următorul an.
18. E a încheiat un contract de cumpărare pentru 3 tone de grâu cu scadenţa peste 6 luni.
19. F a vândut lui G 3000 euro
20. G a cumpărat de la F 3000 euro

Presupunem trei ţări A, B, C care produc acelaşi bun, ciocolată, la preţul de 24, 20 şi 18.
Pe baza acestor informaţii răspundeţi la următoarele 3 cerinţe.
1. Dacă cele trei tări se află într-o zonă de liber schimb, fără taxe vamale, atunci lucuitorii din ţara A vor cumpăra cicolată produsă în ţara ………..
2. Dacă ţara A introduce o taxă vamală de 4 u.m. pentru produsele din ţările B şi C, atunci lucuitorii din ţara A vor cumpăra cicolată produsă în ţara …………
3. Dacă ţara A încheie un contract de liber schimb cu ţara B (iar între cele două ţări nu se vor mai plăti taxe vamale), atunci lucuitorii din ţara A vor cumpăra cicolată din ţara ………..

1. Oamenii aleg să facă acele lucruri pe care le consideră cele mai bune pentru ei.
2. Alegerile oamenilor implică anumite costuri.
3. Oamenii aleg să facă acele lucruri pentru care sunt recompensaţi.
4. Oamenii creează reguli care le afectează deciziile si modul de a acţiona.
5. Oamenii câstigă atunci când decid de bunăvoie să facă schimb cu alţii.
6. Deciziile luate la un moment dat vor avea, cu siguranţă, efecte în viitor.

1. Resursele sunt limitate. De aceea, oamenii nu pot avea toate bunurile şi serviciile pe care le doresc; drept urmare, ei trebuie să aleagă unele lucruri şi să renunţe la altele.
2. O decizie poate fi eficientă dacă a fost luată în urma comparării costurilor suplimentare ale diferitelor alternative cu beneficiile suplimentare posibile. Cele mai multe alegeri pe care le facem presupun compromisuri; puţine decizii sunt de tipul “totul sau nimic”.
3. Pentru alocarea bunurilor şi a serviciilor se pot folosi diferite metode. Oamenii şi societatea în ansamblul ei, trebuie să aleagă între aceste metode.
4. Oamenii reacţionează în modalităţi predictibile atunci când sunt motivaţi pozitiv sau negativ.
5. Schimbul are loc numai dacă fiecare participant se aşteaptă să câştige din tranzacţia respectivă.
6. Dacă intervine specializarea în producţie pentru produsele care se realizează cu cele mai mici costuri şi se fac tranzacţii cu aceste produse, atunci atât producţia, cât şi consumul cresc.
7. Piaţa există ca urmare a interacţiunii cumpărătorilor cu vânzătorii. Această interacţiune determină nivelul preţurilor şi accesul la bunuri şi servicii.
8. Pentru cumpărători şi pentru vânzători preţurile reprezintă atât semnale ale pieţei, după care ei se orientează în acţiunile pe care le întreprind, cât şi stimulente economice.
9. Concurenţa dintre vânzători duce la reducerea costurilor şi a preţurilor şi îi determină pe producători să mărească producţia pentru bunurile cerute de cumpărători. Concurenţa dintre cumpărători duce la creşterea preţurilor şi asigură accesul la bunuri şi servicii acelor persoane care pot plăti aceste preţuri.
10. Într-o economie de piaţă, funcţionează instituţii care sprijină indivizii şi grupurile în acţiunile pe care aceştia le iniţiază pentru a-şi atinge scopurile. Definirea foarte clară a diferitelor tipuri de instituţii, precum şi garantarea dreptului de proprietate sunt esenţiale.
11. Banii uşurează schimbul, sunt utilizaţi pentru a măsura şi compara bunurile şi serviciile. Totodată, ei pot fi împrumutaţi, economisiţi sau investiţi.
12. Rata dobânzii, corelată cu inflaţia, se modifică pentru a se asigura echilibrul între economiile existente şi creditele acordate, fapt care afectează modul în care vor fi alocate resursele în prezent şi în viitor.
13. Pentru majoritatea oamenilor venitul obţinut este determinat de valoarea de piaţă a resurselor de producţie pe care le oferă.
14. Întreprinzătorii sunt persoane care îşi asumă riscuri, combinând şi utilizând factori de producţie pentru a produce bunuri şi servicii. Profitul reprezintă, pentru ei, motivaţia economică – factorul care îi determină să-şi asume riscurile unui eşec în afaceri.
15. Investiţiile în fabrici, utilaje, tehnologie, precum şi în asistenţa medicală sau educaţie pot determina, în viitor, o creştere a nivelului de trai.
16. Statul asigură apărarea naţională, ia măsuri pentru protecţia mediului, defineşte şi apără dreptul de proprietate, veghează ca pe piaţă concurenţa să fie loială. De asemenea, redistribuie veniturile.
17. Costurile politicilor guvernamentale depăşesc uneori beneficiile pe care le aduc. Aceasta se poate întâmpla pentru că alegătorii, guvernanţii, precum şi funcţionarii publici acţionează în funcţie de propria lor motivaţie, pentru că, prin acţiunile lor, anumite grupuri de interese pot impune creşterea cheltuielilor publice sau pentru că pot fi urmărite şi obiective sociale, diferite de cele economice.
18. Veniturile realizate, gradul de ocupare a forţei de muncă, precum şi nivelul preţurilor într-o economie sunt determinate de deciziile privind producţia şi consumul, luate la nivelul familiilor, firmelor, instituţiilor publice şi altor instituţii economice.
19. Existenţa şomajului obligă indivizii şi statul să facă anumite cheltuieli. Inflaţia necontrolată impune costuri multor oameni şi aduce beneficii altora, pentru că redistribuie, în mod arbitrar, puterea de cumpărare. Inflaţia poate determina scăderea nivelului de trai pentru că indivizii şi organizaţiile folosesc resursele pentru a se proteja ei înşişi de efectele negative generate de instabilitatea preţurilor.
20. Politica bugetară (a guvernului), precum şi politica monetară dusă de banca centrală influenţează nivelul şomajului, al producţiei şi al preţurilor.