1 Daca masa monetara creste cu 20%, in conditiile in care ceilalti factori, cu exceptia pretului, nu se modifica, inseamna ca puterea de cumparare a banilor s-a redus: a) cu circa 17%;b) de 1,25 ori;c) de 0,2 ori;
2 Profitul se aseamana cu dobanda si renta prin aceea ca: a) are aceeasi marime; b) este un venit; c) este obtinut de toti agentii economici.
3 Nu are legatura cu somajul faptul ca: a) pe piata bunurilor si serviciilor exista absorbtie; b) in economie nu exista resurse suficiente de capital in comparatie cu forta de munca disponibila; c) salariul este venitul posesorului fortei de munca.
4 Notiunea de comert invizibil cuprinde: a) veniturile din investitii in strainatate, fie directe, fie in titluri de valoare; b) turismul si transporturile internationale; c) comertul cu materii prime; d) vanzarile – cumpararile de licente cu exteriorul
5 Cand o tara vinde in strainatate o cantitate mai mare de marfa decat importa, balanta comerciala este: a) activa (excedentara); b) pasiva (deficitara); c) conditionata de valoarea exportului si importului

1 Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă succesiv unităţi dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv: a) scade; b) creşte; c) nu se modifică; d) poate săcrească sau săscadă; e) se accentuează
2 Satisfacţia suplimentară pe care speră căo va obţine un consumator prin folosirea unei unităţi în plus din acelaşi bun reprezintă: a) utilitate totală; b) nevoie umană; c) utilitate marginală; d) utilitate economică; e) utilitate în sens general
3 Utilitatea totală atinge punctul maxim, constant, atunci când: a) preţul unitar scade; b) utilitatea marginală este maximă; c) utilitatea marginală este nulă; d) utilitatea marginală este negativă, e) utilitatea marginală creşte
4 Dacă utilitatea marginală a unui bun este negativă, atunci utilitatea totală este: a) zero; b) negativă dar crescătoare; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă
5 Prin consumul a 6 unităţi succesive dintr-un bun, un consumator obţine următoarele utilităţi marginale: 30, 28, 22, 13, 2, -11. Utilitatea totală a primelor 5 unităţi consumate este: a) 95 unităţi de utilitate; b) 28 unităţi de utilitate; c) 84 unităţi de utilitate; d) 82 unităţi de utilitate; e) 57 unităţi de utilitate.

1 Diferenţa principală dintre resurseşi factori de producţie constă în: a) resursele sunt bunuri libere, iar factorii de producţie sunt bunuri economice; b) resursele sunt virtual nelimitate, iar factorii de producţie sunt rari; c) resursele sunt regenerabile, iar factorii de producţie sunt neregenerabili; d) factorii de producţie reprezintă resurse atrase în activitatea economică; e) factorii de producţie reprezintă rezervele potenţiale de resurse economice
2 Obiectivul maximizării profitului reprezintă: a) o aspiraţie firească într-o economie de piaţă; b) un scop egoist al unei minorităţi de întreprinzători; c) un ţel caracteristic firmelor aflate pe o piaţă cu concurenţă imperfectă; d) deviza exclusivă a firmelor transnaţionale; e) un scop careţine de primele faze ale capitalismului
3 Când productivitatea muncii (calculată în funcţie de numărul de salariaţi) creşte mai lent decât producţia, iar salariul mediu pe salariat este constant, cheltuielile salariale totale: a) cresc; b) scad; c) nu se modifică; d) sunt egale cu costurile variabile; e) sunt inferioare costurilor materiale
4 Care din expresiile de mai jos este utilizată pentru măsurarea productivităţii muncii: (unde Q – producţia, K – capitalul, L – munca) a) K/Q;b) Q/L;c) ∆K/∆Q;d) Q/K;e) ∆L/∆Q
5 Productivitatea marginală a unui factor de producţie exprimă: a) producţia obţinută prin utilizarea unui factor de producţie; b) producţia medie a factorului dat; c) suplimentul de producţie obţinut cu ultima unitate utilizată dintr-un factor de producţie, ceilalţi rămânând constanţi; d) raportul între producţie şi factorul de producţie consumat; e) creşterea producţiei în condiţiile utilizării aceluiaşi volum de factori de producţie

1 Utilitatea totală resimţită de consumator este maximă atunci când: a) utilitatea marginală este zero; b) utilitatea marginală este maximă; c) costul marginal este egal cu costul variabil mediu; d) productivitatea marginală este minimă; e) utilitate marginală este negativă
2 Dacă utilitatea marginală a ultimei unităţi din bunul x este de două ori mai mare faţă de cea a ultimei unităţi din bunul y, un consumator îşi asigură starea de echilibru doar atunci când:
a) preţul unitar al lui y reprezintă 25% din preţul lui x; b) preţul unitar al lui x este dublu faţă de preţul unitar al lui y; c) preţurile unitare ale lui x şi y sunt egale; d) preţul unitar al lui x este jumătate din preţul lui y; e) oricare din răspunsurile de mai sus pot fi corecte
3 Consider ăm căun consumator încearcăsă-şi optimizeze „reţeta deconsum” în următoarele condiţii: PX= 1 u.m., PY= 2 u.m.,iar bugetul alocat consumului este B = 17 u.m., unde:PX= preţul bunului X, PY= preţul bunului Y. Variaţia utilităţilor marginale este ilustratăîn tabelul următor:Q 1 2 3 4 5 6 7 8Umgx 10 9 8 7 6 5 4 3 Umgy 16 14 12 10 8 6 4 2Combinaţia optimădin cele douăbunuri este: a) x = 3; y = 4;b) x = 4; y = 7;c) x = 5; y = 9;d) x = 6; y = 8;e) x = 7; y = 5.
4 Care din afirmaţiile de mai jos este falsă: a) consumatorul îşi maximizează utilitatea totalădacă este raţional; b) venitul consumatorului influenţează utilitatea totală; c) curba cererii unui consumator nu depinde de utilitatea marginală; d) când cantitatea consumată succesiv dintr-un bun creşte, utilitatea marginală resimţită de consumator scade; e) consumatorul îşi maximizează utilitatea totalădacă îşi va cheltuie întregul venit disponibil

1 Care este afirmaţia corectăcu privire la relaţia între resurse şi factori de producţie? a) raport de la întreg la parte; b) raport de la parte la întreg; c) raport subunitar; d) raport unitar; e) nu există legătură
2 Care din următoarele sensuri nu este corect cu privire la capital ca factor de producţie? a) reprezintă bunuri de producţie; b) reprezintă consum intermediar; c) reprezintă consum final; d) reprezintă capital tehnic; e) reprezintă valoare adăugată
3 Dezvoltarea economicăde tip extensiv se realizează prioritar prin: a) sporirea productivităţii factorilor de producţie; b) sporirea cantităţii factorilor; c) progresul tehnic; d) reducerea costurilor de producţie; e) creşterea randamentului factorilor de producţie
4 În t0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pesalariat. În t1, producţia sporeşte de 3 ori faţă de t0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi se dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii reprezintă: a) 20;b) 30;c) 40;d) 45;e) 35
5 Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală corespunzătoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că: a) productivitatea marginală creşte; b) productivitatea marginală se reduce; c) productivitatea medie creşte; d) productivitatea medie se reduce; e) productivitatea marginală este maximă

1 Oligopolul presupune: a) un număr mare de vânzători şi puţini cumpăr ători; b) un număr mare de cumpărători şi un singur vânzător; c) un număr mare de vânzători şi cumpărători; d) un număr mare de cumpărători şi câţiva vânzători mari; e) un vânzător şi un cumpărător
2 Forma generalăa curbei posibilităţilor de producţie indică un cost de oportunitate: a) crescător; b) descrescător; c) constant; d) crescător până la un punct, apoi descrescător; e) descrescător până la un punct, apoi crescător
3 Care dintre următoarele este un exemplu de bun liber? a) învăţământul public; b) autostrăzile; c) lemnul; d) informaţia; e) nisipul din deşert
4 Una dintre următoarele trăsături nu caracterizează sistemul economiei de piaţă: a) preponderenţa proprietăţii private asupra factorilor de producţie; b) urmărirea de către indivizi a propriului interes; c) existenţa exclusivăa economiei de schimb; d) reglarea prin piaţă a proceselor economice; e) intervenţia limitată a statului în economie
5 Costul de oportunitate al timpului liber reprezintă: a) raritatea acestui factor; b) salariul şi primele în utilizarea curentă; c) salariul în cea mai avantajoasă utilizare alternativă; d) productivitatea marginală a muncii; e) cheltuielile pentru formarea profesională a forţei de muncă

1 Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 0,6 în raport cu preţul şi 2 în raport cu veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi cu 1% a preţului generează: a) creşterea cererii cu 2,6%; b) creşterea cererii cu 1,4%; c) creşterea cererii cu 1%; d) reducerea cererii cu 1%; e) reducerea cererii cu 1,4%
2 În cazul în care cererea este elastică, care din următoarele afirmaţiieste adevărată în situaţia unui producător? a) creşterea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; b) reducerea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia; c) creşterea preţului determină reducerea încasărilor acestuia; d) creşterea preţului determină creşterea încasărilor acestuia; e) reducerea preţului determină reducerea încasărilor acestuia
3 Cererea cu elasticitate unitară în funcţie de preţ se caracterizează prin: a) creşterea preţului este însoţită de creşterea cantităţii cerute din bunul respectiv; b) modificarea absolută a preţului este egală cu variaţia absolută a cantităţii; c) modificarea absolută a preţului este egală cu variaţia absolută a cantităţii; d) procentul de variaţie a preţului este egal cu procentul de variaţie acantităţii cerute; e) procentul de variaţie a preţului este inversul procentului devariaţie a cantităţii cerute
4 Reducerea taxelor de import are ca efect pe piaţa bunurilor de consum: a) reducerea ofertei şi creşterea preţului; b) creşterea oferteişi reducerea preţului; c) menţinerea ofertei şi a preţului ca urmare a creşterii cererii; d) creşterea ofertei şi creşterea preţului; e) creşterea cererii şi reducerea preţului
5 Concurenţa monopolistică se deosebeşte de concurenţa perfectă prin: a)câţiva cumpărători; b) câţiva vânzători; c)atomicitatea ofertei; d)diferenţierea produselor; e)atomicitatea cererii

1 Funcţiile cereriişi ofertei bunului A sunt: CA= 480 – 8P, OA= 200 + 6P. În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt: a) 20; 320;b) 40; 180;c) 80; 160;d) 140; 160;e) 20; 160
2 Pe piaţa benzinei, cerereaşi oferta sunt C = 100 – 10P, O = 20 + 5P,unde P este preţul. Dacă guvernul impune un preţde 5 unităţi monetare, atunci pe această piaţa apare:
a) un surplus de 15 unităţi de cantitate; b) un surplus de 5 unităţi de cantitate; c) un deficit de 5 unităţi de cantitate; d) un deficit de 70 unităţi de cantitate; e) o diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern
3 Una din următoarele nu reprezintăo caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă: a) atomicitatea cererii şi ofertei; b)omogenitatea produselor; c)fluiditatea perfectă; d)transparenţa perfectă; e)informaţia asimetrică
4 Piaţa de oligopol se deosebeşte de piaţa de oligopson prin: a) atomicitatea cererii; b) existenţa câtorva cumpărători; c) omogenitatea produselor; d) existenţa unui singur vânzător; e) existenţa unui vânzător şi a unui cumpărător
5 Spre deosebire de monopol, monopsonul se caracterizează prin: a) atomicitatea cererii; b) existenţa unui singur cumpărător; c) existenţa unui singur vânzător; d) omogenitatea bunurilor; e) existenţa mai multor cumpărători

1 Reducerea preţului unui bun ar putea fi cauzatăîn mod direct de: a) creşterea impozitelor; b) reducerea costului de producţie; c) creşterea veniturilor consumatorilor; d) creşterea preţului bunului complementar; e)scăderea preţului bunului substituibil
2 Care din următoarele împrejurări determină o creştere a cantităţii oferite pe piaţă dintr-o anumită marfă: a) reducerea numărului de firme producătoare; b) creşterea cheltuielilor de transport; c)reducerea salariilor; d)creşterea costurilor totale; e)creşterea preţului unitar
3 Nu este factor determinant al elasticităţii ofertei: a)costul producţiei; b) posibilităţile de stocare; c) costul stocării; d)durata de timp pe care vânzătorii o au la dispoziţie pentru a ajusta preţul; e) gradul necesităţii în consum
4 Cantitatea oferitădintr-un anumit bun scade dacă: a) se utilizeazănoi tehnologii de fabricaţie; b) creşte cererea; c) scade preţul; d) creşte preţul; e)noi firme intr ăîn industria bunului respectiv
5 Un exemplu de bunuri complementare este: a) whisky – vodcă; b) imprimantă- toner; c) cafea -ţigări; d) oi – lână; e) lemn – mobilă

1 Dacă celelalte împrejurări rămân neschimbate, modificarea preţuluietermină, în mod normal: a)scăderea cantităţii oferite; b) schimbarea în sens opus a cantităţii oferite; c)creşterea cantităţii oferite; d) schimbarea în acelaşi sens a cantităţii oferite; e) schimbarea direct proporţIonală a cantităţii oferite
2 Dacăpe piaţa unui bun, se realizeazăun exces de cerere: a) preţul de echilibru scade; b) cantitatea de echilibru scade; c) preţul pieţei creşteşi tinde spre preţul de echilibru; d) cantitatea de echilibru creşte; e) pe piaţăvor fi atraşi din ce în ce mai puţini producători
3 Când pe piaţa unui bun oferta creşte mai puţin decât creşte cererea: a) preţul de echilibru scade; b) cantitatea de echilibru scade; c) preţul şi cantitatea de echilibru scad; d) preţul şi cantitatea de echilibru cresc; e) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade
4 Când pe piaţa unui bun, cererea creşte mai puţin decât creşte oferta, preţulş i cantitatea de echilibru: a) cresc; b) scad; c) nu se modifică; d) scade şi, respectiv, creşte; e) creşte şi, respectiv, scade
5 Este ştiut faptul că produsele agricole se adresează, de regulă, unei cereri inelastice. Astfel, în anii favorabili, cu recolte mari, apare un excedent de ofertă ce atrage: a) creşterea preţurilor într-o proporţie mai mare decât cea a creşterii cantităţii cumpărate; b) reducerea preţurilor într-o proporţie mai mare decât cea a creşterii cantităţii cumpărate; c) reducerea preţurilor într-o proporţie mai micădecât cea a creşterii cantităţii cumpărate; d) creşterea preţurilor într-o proporţie mai micădecât cea a creşterii cantităţii cumpărate; e) menţinerea constantăa veniturilor încasate din vânzarea produselor agricole