1 Este o relaţie indirectă (negativă) între: a. nivelul preţului unitar şi al profitului unitar; b. numărul de rotaţii al capitalului folosit şi viteza de rotaţie a capitaluluifolosit; c. nivelul costului unitar şi al profitului unitar; d. salariul nominal şi salariul real.
2 Când creşterea cantităţii cerute este egală cu scăderea preţului, coeficientul de elasticitate este: a. zero; b. unu; c. supraunitar; d. subunitar.
3 În cadrul fluxurilor din economie: a. întreprinderile furnizează menajelor munca; b. menajele plătesc impozite şi taxe statului; c. administraţiile publice produc şi comercializează bunuri în scop de profit; d. este important să scadă valoarea adăugată creată de întreprinderi.
4 Consumul individual, plus consumul public (social), plus investiţiile nete sunt cuprinse în indicatorul macroeconomic: a. PIB;b. PNB;c. PNN;d. PIN.
5 Pe termen scurt, suma costurilor marginale e egală cu: a. costurile fixe totale; b. productivitatea marginală; c. costurile variabile totale; d. suma costurilor medii fixe şi variabile.

1 Profitul diferă de alte forme de venit deoarece: 1. poate fi negativ; 2. este cea mai importantă sursă de finanţare a investiţiilor nete; 3. este destinat investiţiilor şi consumului; 4. mărimea lui depinde de volumul capitalului folosit; 5. la aceeaşi suma investită se obţine acelaşi profit; a(1+2); b(1+2+3+4); c(2+5); d(1+2+3+4+5); e(2+3+3)¸ f (2+3+4).
2 Investiţiile nete sunt: 1. finanţate din economii; 2. incluse în toţi indicatorii macroeconomici; 3. finanţate din amortizări; 4. finanţate din profit; 5. partea din venit cheltuită pentru creşterea capitalului fix. a (1+4+5); b (1+2+4+5); c (5); d (4); e (3+4+5); f (1+2+3+4).
3 În cadrul măsurilor anticiclice, compatibile cu faza de recesiune, se includ: 1. creşterea masei monetare; 2. sporirea fiscalităţii; 3. mărirea cheltuielilor publice; 4. diminuarea ratei dobânzii; 5. creşterea ratei dobânzii. a (1+2+3+4); b (1+3+4+5); c (1+4+5); d (3+4); e (1+3+4); f (4+5).
4 Consumul de capital fix e inclus în: 1.costuri materiale;2.costuri totale;3.costuri fixe;4. costuri variabile;5.costul marginal. a(1+2+3+4+5);b(1+2+3);c(1+2+3+5);d(2+3);e(2+3+4+5);f (1+2+4+5).

1 Are caracter funcţional şi finalitate: a. acţiunea umană; b. doar activitatea economică; c. doar activitatea de producţie; d. în special emisiunea monetară a Băncii Centrale; e. doar activitatea care aduce un profit bănesc maxim.
2 Nu reprezintă caracteristică esenţială a economiei de piaţă: a. proprietatea privată asupra factorilor de producţie; b. urmărirea de către indivizi a propriilor interese; c. intervenţia statului în economie; d. alocarea centralizată a resurselor în societate; e. manifestarea liberă a iniţiativei antreprenoriale.
3 Dacă toate resursele ar fi nelimitate, costul de oportunitate ar fi: a. crescător; b. descrescător; c. egal cu zero; d. egal cu costul marginal.
4 Costul de oportunitate este atributul intrinsec al: a. progresului tehnic; b. concurenţei şi pieţei libere; c. intervenţiei guvernului în economie: d. alegerilor pe care oamenii le efectuează permanent; e. proprietăţii private.
5 Obiectivul economic fundamental al întreprinzătorului este: a. minimizarea consumului de bunuri economice; b. maximizarea profitului; c. maximizarea costurilor de producţie; d. minimizarea profitului; e. maximizarea încasărilor la bugetul statului.

1 Utilitatea marginală atribuită de consumator unităţilor succesive consumate dintr‐un bun este: a. constantă; b. negativă; c. crescătoare; d. descrescătoare; e. zero.
2 Dacă elasticitatea cererii în raport cu preţul este 2, atunci cererea este: a. elastică; b. inelastică; c. descrescătoare; d. competitivă; e. excedentară.
3 Oferta inelastică în raport de preţ poate să aibă valoarea: a. 1;b. 2;c. 0,5;d. 3;e. 0.
4 Constituie elemente ale capitalului circulant: a. clădirile şi terenul; b. computerele; c. materiile prime şi materialele; d. maşinile; e. utilajele.
5 Clasificarea capitalului în capital fix şi capital circulant depinde de: a. motivaţia întreprinzătorului; b. mărimea firmei; c. modul în care participă şi se consumă în cadrul activităţii economice; d. domeniul de activitate în care este capitalul este utilizat; e. productivitatea marginală a factorului muncă

1 Alegeţi varianta imposibilă când consumul scade: a.creşte rata consumului, b.scade rata consumului, c.scade rata economiilor, d.creşte venitule.scad economiile
2 Salariul mediu nominal a fost 1.000 lei. În anul următor, salariul mediu nominal a crescut cu 20% iar rata inflaţiei a fost de 50%. Salariul mediu real devin: a. 1.200;b. 1.000;c. 900;d. 800;e. 500.
3 Care va fi creşterea venitului rezultată dintr¬un spor investiţional de 800 lei, ştiind că înclinaţia marginală spre consum este 0,75: a. 1.600 lei;b. 2.400 lei;c. 4.000 lei;d. 3.200 lei;e. 8.000 lei.
4 La momentul To, costul fix mediu este 500 lei şi costul variabil mediu este 1.000 lei. Dacă, în T1, atât producţia cât şi costul variabil total se dublează, preţul produsului rămâne neschimbat, profitul unitar: a. creşte cu 500 lei;b. scade cu 500 lei;c. creşte cu 250 lei;d. scade cu 250 lei;e. scade cu 1.000 lei.
5 Într¬o firmă, raportul dintre costurile fixe şi cele variabile este de 3/2, iar raportul dintre costurile materiale şi costurile salariale este de 4/1. Costul total este de 1.000 lei. În aceste condiţii, costurile fixe raportate la costurile materiale reprezintă: a. 75%;b. 50%;c. 25%;d. 33,3%;e. 15%.

1 Capitalul tehnic utilizat într¬o firmă este de 100.000 lei, din care 80% reprezintă capital fix. Dacă termenul de amortizare al capitalului fix este de 8 ani, atunci amortizarea anuală este:a. 10.000 lei;b. 20.000 lei;c. 30.000 lei;d. 40.000 lei;e. 50.000 lei.
2 La o creştere a venitului de 1,5 ori, creştere care înseamnă 100 miliarde lei, şi în condiţiile creşterii ratei consumului de la 60% la 80%, economiile:a. cresc cu 100 miliarde lei;b. cresc cu 20 miliarde lei;c. scad cu 20 miliarde lei;d. cresc cu 60 miliarde lei;e. scad cu 60 miliarde lei.
3 Un investitor cumpără de la bursă 1.000 de acţiuni la cursul de 100 lei şi la termen de 6 luni, apoi acesta încheie contracte de vânzare a acţiunilor la cursul de 150 lei. La scadenţă, cursul este 80 lei. Din aceste tranzacţii, investitorul:a. a câştigat 50.000 lei;b. a pierdut 30.000 lei;c. a pierdut 20.000 lei;d. a câştigat 30.000 lei;e. nici nu a câştigat şi nici nu a pierdut.
4 Dacă puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%, viteza de circulaţie a banilor creşte de 2 ori iar volumul bunurilor economice creşte cu 100%, masa monetară:a. scade cu 20%;b. scade cu 50%;c. creşte cu 25%;d. creşte cu 100%;e. rămâne neschimbată.
5 Rata nominală a dobânzii este 20% iar rata inflaţiei este 10%. În aceste condiţii:a. rata reală a dobânzii este 10%;b. puterea de cumpărare a banilor se reduce;c. indicele preţurilor este 110%;d. toate cele de mai sus sunt adevărate;e. depunătorii pierd în termeni reali

1 Dacă V creşte cu 800u.m. iar S cu 200u.m., înclinaţia marginală spre consum e:a)0,25;b)0,5;c)0,75;d) 1.
2 Înclinaţia marginală spre consum este 0,8, iar creşterea economiilor este de 200 u.m. Creşterea venitului este de:a) 2000 u.m.;b) 3000 u.m.;c) 1000 u.m.;d)12000 u.m.;e) 4000 u.m.
3 Când PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât PIB, Amortizarea = Investiţiile nete, iar investiţiile brute =1/5 PIB, înseamnă că:a) PNN = 4500 u.m.;b) PIN = 4500 u.m.;c) Consumul intermediar=1500u.m.;d) Investiţiile nete = 1000 u.m.;e) PIB = 4000 u.m.
4 Înclinaţia marginală spre consum a fost de 0,8, iar sporul economiilor 400 u.m. Cunoscând că venitul în T1 este cu 100% mai mare decât în T0, venitul din T0 a fost:a) 4000u.m.;b)2000u.m.;c)6000u.m.;d)5000u.m.;e)3000u.m.
5 La un venit egal cu zero şi un consum egal cu 100 u.m., volumul economiilor e:a)200 u.m.;b)-200u.m.;c)-100u.m.;d)100u.m.;e)300u.m..

1 Venitul unei obligaţiuni este 10000 u.m. la o rată a dobânzii de 20%. Dacă rata dobânzii creşte la 40%, atunci cursul obligaţiunii:a) scade cu 20%;b) creşte cu 20%;c) scade cu 100%;d) creşte cu 100%;e) scade cu 50%.
2 La o rată a dobânzii de 20%, venitul adus de o obligaţiune este de 100000 u.m. Dacă rata dobânzii creşte cu 30 puncte procentuale, în mod normal cursul obligaţiunii:a) creşte cu 500000 u.m.;b) scade cu 500000 u.m.;c) creşte cu 300000 u.m.;d) scade cu 300000 u.m.;e) creşte cu 200000 u.m.
3 Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale de 12 miliarde u.m. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende. Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este:a) 4,5 mil u.m.;b) 2,5 mil u.m.;c) 2,25 mil u.m.;d) 2 mil u.m.;e) 1,5 mil u.m.
4 Venitul adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care este modificarea procentuală şi absolută a cursului obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de la 25% la 20%:a)creşte cu 20%, cu 4000 u.m.;b)creşte cu 25%, cu 4000 u.m.;c)scade cu 20%, cu 8000 u.m.;d)creşte cu 25%, cu 1000 u.m.;e)creşte cu 20%, cu 1000 u.m.
5 Deficitul balanţei comerciale este de 20 dolari. Dacă importurile au fost 70 dolari, atunci exporturile au însumat:a) 70 dolari;b)20 dolari;c) 50dolari;d)30 dolari;e) 40 dolari.

1 Dacă înclinaţia spre economii este 0,5, multiplicatorul investiţiilor este:a)0,2;b) 0,8;c)1;d)2;e) 0,33.
2 În T0– T1, cantitatea de bunuri supusă tranzacţiilor se dublează, preţurile cresc cu 10% iar viteza de rotaţie a monedei se triplează. Masa monetară:a) creşte cu 73%;b) nu se modifică;c) este egală cu 73% din cea iniţială;d ) scade cu 25%;e) creşte cu 27%.
3 Exporturile unei ţări însumează 10 miliarde dolari, iar importurile ei însumează 20 miliarde euro. În situaţia în care 1 euro = 1,5 dolari, balanţa comercială a ţării respective a înregistrat un:a) excedent de 20 miliarde dolari;b) deficit de 20 miliarde dolari;c) excedent de 10 miliarde dolari;d) deficit de 10 miliarde dolari;e) deficit de 5 miliarde dolari.
4 Rata dobânzii creşte dacă:a) disponibilităţile temporare din economie cresc;b) oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte;c) oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se reduce;d) excedentul trezoreriei creşte;e) banca centrală emite mai multă monedă.
5 Dacă dobânda activă este mai mică decât dobânda pasivă atunci:a) banca înregistrează profit ;b) banca înregistrează pierderi ;c) câştigul bancar este egal cu dobânda activă ;d) câştigul bancar este egal cu dobânda pasivă;e) căştigul bancar va creşte.

1 Cererea pentru reviste are un coeficient de elasticitate în raport cu preţul de 1,25. Dacă preţul revistelor creşte cu 10%, atunci cantitatea cerută:a) scade cu 8%;b) creşte cu 8%;c) nu se modifică;d) scade cu 12,5%;e) creşte cu 12,5%.
2 Dacă preţul se reduce de la 300 la 250 u.m., iar cantitatea cerută creşte de la 200 la 400 bucăţi, coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ este:a)2;b)4;c)0,9;d) 12;e) 6.
3 Cererea şi oferta sunt Qc=50–2P şi Qo=10+4P. Dacă guvernul intervine asupra preţului fixându-l la 5 u.m., pe piaţă apare un exces de:a)ofertă de 10;b)cerere de 40;c)cerere de 10;d)ofertă de 30;e)ofertă de 40.
4 Dacă preţul unui bun este 2.000 u.m., atunci oferta este de200 de unităţi. Dacă preţul este de 4.000 u.m., atunci oferta este de 240 unităţi. Coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este:a) 5;b) 0,5;c) 0,8;d) 0,2;e) 1.
5 Când oferta creşte mai mult decât scade cererea, preţul şi cantitatea de echilibru:a) scad;b) cresc;c) nu se modifică;d) scade şi, respectiv, creşte;e) creşte şi, respectiv, scade.