1. Produsul naţional brut exprimă: a. un indicator de exprimare a eficienţei economice; b. valoarea totală curentă, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale, produse în economie în decursul unui an, de către agenţii economici naţionali; c. produsul intern brut, din care se scade producţia finală brută a agenţilor naţionali care-şi desfăşoară activitatea în exteriorul ţării; d. produsul intern brut, la care se adaugă producţia finală brută a agenţilor străini ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării.
2. Cât este multiplicatorul investiţiilor, dacă înclinaţia marginală spre economii este 1/4: a. 25%; b. 8; c. 4; d. informaţiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui.
3. Cât este creşterea venitului, dacă sporul investiţiilor este 250 miliarde, iar cel al consumului 750 miliarde (ştiind că mărimea investiţiilor este egală cu cea a economiilor): a. 500 miliarde; b. 1.000 miliarde; c. 10.000 miliarde; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
4. Politica monetară şi de credit procedează la majorarea dobânzilor: a. în perioadele de recesiune, pentru a diminua riscul apariţiei de credite neperformante; b. în perioada de boom, pentru a stimula investiţiile şi creşterea economică; c. în perioada de boom prelungit, în scopul frânării cererii pentru bunuri de consum şi investiţii; d. în perioada de recesiune, pentru a favoriza creşterea ocupării forţei de muncă.
5. În cadrul măsurilor antiinflaţioniste, cele de protecţie a agenţilor economici şi populaţiei sunt îndreptate împotriva: a. scăderii producţiei; b. scăderii puterii de cumpărare a banilor; c. reducerii vitezei de rotaţie a banilor; d. scăderii productivităţii muncii
6. Care este numărul şomerilor, dacă rata şomajului este de 8%, iar populaţia activă disponibilă, aptă de muncă, este 45 milioane: a. 0,36 milioane; b. 8 milioane; c. 36 milioane; d. 3,6 milioane.
7. Eficienţa economică a exporturilor se exprimă prin: a. export; b. cursul de revenire la export; c. raportul dintre export şi import; d. promovarea exporturilor
8. Pe termen scurt, potrivit unei producţii lunare de 1.000 bucăţi, costul fix mediu este de 30.000 u.m./buc.. Care trebuie să fie nivelul producţiei lunare corespunzătoare unui cost fix mediu de 20.000 u.m./buc.: a. 1.500 bucăţi; b. 10.000 bucăţi; c. 6.000 bucăţi; d. 10 bucăţi.
9.O bancă acordă, din sumele atrase spre fructificare, un credit anual de 250.000.000 lei. Rata dobânzii încasată de bancă este 40%, iar cea plătită deponenţilor săi este de 30%. Cheltuielile anuale de funcţionare ale băncii sunt de 20.000.000 lei. Profitul anual al băncii respective este: a. 25.000.000 lei; b. 40.000.000 lei; c. 5.000.000 lei; d. 50.000.000 lei.

1.Bunurile pentru care cantitatea cerută creşte atunci când veniturile cresc, sunt bunuri: a.superioare  b.inferioare c.complementare d.substituibile
2.Dacă utilitatea marginală a ultimei doze consumate din bunul A este egală cu utilitatea marginală a ultimei doze consumate din bunul B, iar preţurile celor două bunuri nu sunt diferite, atunci consumatorul respectivelor bunuri: a.va decide consumarea de cantităţi egale din cele două bunuri până la epuizarea venitului b.a realizat o utilizare raţională a venitului său şi se află în situaţie de echilibru c.nu are posibilitatea să decidă în mod raţional pe care dintre cele două bunuri să îl aleagă d.va consuma oricare dintre cele două bunuri pentru că ambele îi sunt indiferente   .
3.Clasificarea elementelor capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant are la bază şi criteriul: a.modalităţii de achiziţionare b.modului în care se consumă  c.tipului uzurii d.duratei de amortizare
4.Formula de calcul a elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este: a.raportul dintre sporul cantităţii oferite şi preţul iniţial înmulţit cu raportul dintre sporul de preţ şi cantitatea oferită iniţial b.raportul dintre sporul cantităţii oferite şi cantitatea oferită iniţial împărţit la raportul dintre preţul iniţial şi sporul de preţ c.raportul dintre sporul cantităţii oferite şi cantitatea oferită iniţial înmulţit cu raportul dintre sporul de preţ şi preţul iniţial d.raportul dintre sporul cantităţii oferite şi cantitatea oferită iniţial împărţit la raportul dintre sporul de preţ şi preţul iniţial
5.Dacă pe piaţa valutară 1£=3$ iar 1$=0,9€, atunci cursul € în raport cu £ este: a.1€=2,7£ b.1€=3,33£ c.1€=27£ d.1€=33£
6.Dacă venitul naţional scade cu 5000 u.m., ca urmare a reducerii cu 2000 u.m. a investiţiilor, atunci multiplicatorul investiţiilor: a.este 2,6 b.va scădea cu 20% c.va creşte cu 25% d.este 2,5
7.Într-o economie de piaţă, instrumentul fundamental de reglare a accesului la bunurile economice este: a.capitalul tehnic b.cererea şi oferta de pe piaţa muncii c.modalitatea de formare a preţului d.raportul utilitate marginală-preţ
8.Dacă în T0, costul fix mediu este egal cu costul variabil mediu, iar în T1, producţia creşte cu 100%, atunci în perioada T0-T1, costul total mediu: a.a crescut cu 25% b.a scăzut cu 25% c.a crescut cu 100% d.a scăzut cu 100%.
9.Dacă X şi Y sunt două bunuri substituibile, iar preţul bunului Y scade, atunci: a.cererea bunului Y scade b.cererea bunului X scade c.oferta bunului Y creşte d.oferta bunului X creşte

1. Când calculul unui indicator include consumul de capital fix, este vorba despre: a. indicatori de capital; b. indicatori macroeconomici în formă netă; c. indicatori macroeconomici în formă brută; d. indicatori calitativi.
2. În general, cursul la termen este: a. mai ridicat decât cel la vedere; b. mai mic decât cel la vedere; c. întotdeauna egal cu cel la vedere; d. practicat ilegal.
3. Care este cantitatea de produse ce asigură realizarea un profit anual de 30 milioane lei, cu un cost fix global de 200 milioane lei şi un cost variabil mediu de 150.000 lei pe produs, la un preţ unitar de 250.000 lei: a. 1.000 bucăţi; b. 2.500 bucăţi; c. 2.400 bucăţi; d. 2.300 bucăţi.
4. Puterea de cumpărare a banilor se determină ca: a. produs între volumul bunurilor şi serviciilor în circulaţie – şi nivelul preţurilor; b. raport între masa monetară şi nivelul preţurilor; c. sumă între totalitatea preţurilor mărfurilor aflate pe piaţă; d. diferenţă între masa monetară şi volumul bunurilor aflate în circulaţie.
5. În cazul monopsonului: a. funcţionează atomicitatea cererii; b. există un singur producător; c. poate exista un singur cumpărător; d. preţurile sunt stabilite de către stat.
6. Dacă rata profitului (calculată la costul total) este 12,5%, atunci rata profitului la cifra de afaceri este: a. 12,5%; b. 88,88%; c. 8%; d. 11,11%.
7. În faza de depresiune a ciclului economic: a. are loc creşterea şomajului; b. oferta dintr-un bun de consum depăşeşte cererea pentru alt bun; c. se ajunge la echilibru economic; d. se înregistrează creşterea producţiei.
8. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 dolari şi scade la momentul t+1 cu 25%. Oferta pentru bunul A s-a redus, în timp, de la 100 la 50 bucăţi. Mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu venitul este: a. 0,5; b. 2,5; c. 2; d. 2,66.
9.Când riscul creditorului este ridicat: a. rata dobânzii va scădea; b. rata dobânzii va creşte; c. rata dobânzii nu se va modifica, deoarece riscul creditorului n-o influenţează în nici un fel; d. rata dobânzii se va modifica în sensul creşterii sau al scăderii, în funcţie de durata creditului.

1.Subiectul proprietăţii îl constituie: a.resursele economice    b.agenţii vieţii economice c.bunurile libere d.factorii de producţie .
2.Mărimea masei monetare se află în ralaţie negativă cu: a.volumul tranzacţiilor de bunuri b.deficitul bugetar  c.viteza de rotaţie a banilor   d.nivelul preţurilor .
3.Între consecinţele inflaţiei se include: a.creşterea puterii de cumpărare a monedei naţionale  b.reducerea şomajului  c.deprecierea economiilor agenţilor economici  d.creşterea salariului real
4.Noţiunea economică de piaţă nu se referă la: a.cadrul de formare a preţurilor bunurilor economice de consum b.totalitatea bunurilor economice necesare satisfacerii nevoilor c.locul în care se manifestă concurenţa între agenţii economici d.forma de exprimare şi manifestare a cererii şi ofertei
5.În situaţia în care productivitatea marginală a factorului de producţie X este de 100, iar a factorului de producţie Y este de 50, rata marginală de substituţie a factorului Y de către X este: a.5 b.2 c.0,5 d.0,2.
6.Un agent economic depune la bancă suma de 30 mld. lei, cu o rată anuală a dobânzii de 50%, cu capitalizare, obţinând o sumă finală de 67,5 mld. lei. În aceste condiţii, durata de timp a angajamentului este de: a.6 ani  b.5 ani c.3 ani d.2 ani
7.În situaţia în care încasările totale ale firmei scad mai puţin decât scade costul de producţie, rata profitului, calculată la cost: a.creşte  b.este egală cu rata profitului, calculată la cifra de afaceri c.rămâne constantă d.este mai mare decât rata profitului, calculată la capital.
8.Înclinaţia marginală spre consum exprimă: a.mărimea şi dinamica salariilor  b.sporul consumului la creşterea cu o unitate a venitului c.partea din venitul disponibil destinată consumului d.modificările politicii fiscale, care potenţează cererea de consum.    .
9.Dacă preţul unui bun X este mai mare decât preţul de echilibru, atunci piaţa acestui bun se caracterizează prin: a.exces de ofertă  b.realizarea celui mai mare volum de tranzacţii c.creşterea preţurilor d.accentuarea concurenţei dintre cumpărători .

1. În cazul măsurilor antiinflaţioniste, diminuarea cererii – având ca suport reducerea masei monetare – se realizează prin: a. scăderea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; b. creşterea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci; c. majorarea numărului băncilor; d. creşterea masei numerarului în circulaţie.
2. La preţul unitar de 100 dolari, din bunul N sunt cerute 300 bucăţi. Când preţul este redus, promoţional, la 90 dolari, cererea pentru N devine 385 bucăţi, fiind: a. elastică; b. inelastică; c. cu elasticitate unitară; d. toate variantele anterioare sunt false.
3. Fiind date relaţiile: CVM1 – CVM0 = 100 u.m., respectiv CFM0 – CFM1 = 99 u.m., care este raportul corect dintre mărimile CTM1 şi CTM0: a. CTM1 = CTM0; b. CTM1 < CTM0; c. CTM1 > CTM0; d. nu se poate deduce doar pe baza datelor de mai sus.
4. Între drepturile deţinătorilor de acţiuni specificăm: a. dreptul de a conduce firma; b. dreptul de a primi o parte fixă din cifra de afaceri a societăţii, numită dobândă; c. dreptul de a primi o parte din profitul societăţii pe acţiuni, numită dividend; d. dreptul de a primi o parte din patrimoniul oricărei firme, numită dividend.
5. O întreprindere cu ciclu de producţie anual dispune de capital tehnic în valoare de 3 miliarde lei, din care 80% capital fix, cu o durată de funcţionare de 10 ani. Expresia valorică a capitalului tehnic consumat anual este: a. 2,4 miliarde lei; b. 240 milioane lei; c. 600 milioane lei; d. 840 milioane lei.
6. Masa monetară constituie: a. totalitatea monedelor divizionare dintr-o ţară; b. ansamblul mijloacelor băneşti aflate în circulaţie într-o ţară, într-o anumită perioadă; c. emisiunea monetară într-un interval de timp; d. ansamblul cererii şi ofertei de bani, în decursul unei perioade de timp.
7. Dacă preţul bunului A este de 300 u.m., iar al bunului B cu 50% mai mare, echilibrul consumatorului se realizează atunci când raportul utilităţilor marginale A şi B este: a.0,66 b.1,5 c.0,33 d.1
8. După scăderea impozitului pe profit şi a altor taxe aferente din totalul profitului brut, rămâne: a. masa profitului; b. rata profitului; c. profitul normal; d. profitul net.
9.Factorii de producţie constau în: a. elementele care intră în componenţa bunurilor libere; b. ansamblul elementelor care determină structura şi mărimea consumului; c. totalitatea resurselor atrase şi utilizate în producerea de bunuri şi servicii; d. elementele atrase şi consumate de indivizi şi societate.

1.Dacă diferenţa dintre veniturile cetăţenilor străini într-o ţară şi veniturile cetăţenilor naţionali în străinătate este de 200 u.m., atunci, în mod necesar: a.Produsul Naţional Brut este mai mare decât Produsul Intern Brut cu 200 u.m. b.Produsul Naţional Brut este mai mic decât Produsul Intern Brut cu 200 u.m. c.Produsul Naţional Net este mai mare decât Produsul Intern Brut cu 200 um. d.Produsul Naţional Brut este mai mic decât Produsul Intern Net cu 200 u.m.   .
2.În situaţia în care Banca Naţională decide reducerea cotei de rezervă obligatorie a băncilor, este de aşteptat să aibă loc: a.diminuarea capitalului b.scăderea ratei dobânzii  c.scumpirea creditului d.reducerea investiţiilor
3.Multiplicatorul investiţiilor este cu atât mai mare cu cât: a.înclinaţia marginală spre consum este mai mare  b.rata şomajului este mai mare c.investiţiile străine sunt mai mari d.înclinaţia marginală spre economii este mai mare
4.În situaţia în care apare sau se accentuează inflaţia, excedentul de masă monetară reprezintă: a.o ofertă de bunuri nedorite b.o cerere de credite de consum c.o ofertă de bunuri în surplus d.o cerere de bunuri nesatisfăcută.
5.În situaţia în care un creditor plăteşte o dobândă de 4500 u.m. pentru un credit cu durata de 90 de zile, la o rată a dobânzii de 12%, atunci volumul creditului este de: a.150.000 u.m. b.37.500 u.m.c.54.000 u.m.d.170.000 u.m
6.Venitul suplimentar generat de o investiţie adiţională de 2000 u.m., la o înclinaţie marginală spre economii de 0,25, este de: a.8000 u.m. b.500 u.m. c.10.000 u.m. d.12.000 u.m
7.Membrii Consiliului de Administraţie al unei societăţi pe acţiuni sunt aleşi de către: a.drectorul general b.stat c.Adunarea Generală a Acţionarilor  d.fondatorii societăţii pe acţiuni
8.În situaţia unor elemente de capital fix a căror durată de utilizare este de doi ani, în primul an: a.valoarea capitalului circulant este mai mică decât valoarea capitalului circulant utilizat b.valoarea capitalului fix consumat este mai mică decât valoarea capitalului fix utilizat  c.valoarea capitalului consumat este egală cu valoarea capitalului utilizat d.valoarea capitalului fix consumat este egală cu valoarea capitalului fix folosit
9. În mod necesar, orice firmă se manifestă concomitent pe două pieţe, şi anume: a.piaţa factorilor de producţie şi piaţa bunurilor economice obţinute  b.piaţa capitalurilor şi piaţa forţei de muncă c.piaţa internă şi piaţa externă d.piaţa financiară şi piaţa valutară.

1. Un individ achiziţionează şi consumă 6 unităţi din bunul omogen A, ale căror utilităţi individuale (respectiv marginale) sunt: 10; 9; 7; 4; 1; 0. Dacă, în final, persoana cumpără şi consumă a 7-a unitate din A (caz în care utilitatea marginală devine negativă şi ia valoarea Umg = – 2), care afirmaţie este adevărată: a. Umg scade doar pentru ultima (a 7-a) unitate consumată din bunul A; b. cu fiecare nouă unitate consumată, utilitatea totală UT creşte; c. datorită ultimei unităţi consumate, UT scade; d. UT ajunge să ia valori negative.
2. Conform legii generale a cererii, dacă toate celelalte împrejurări rămân neschimbate: a. reducerea preţului unui bun determină întotdeauna creşterea proporţională a cererii pentru acest bun; b. creşterea cererii pentru un bun determină majorarea preţului acestuia pe piaţă; c. reducerea preţului unui bun determină creşterea cantităţii cerute din acest bun; d. reducerea preţului unui bun determină, în general, scăderea cererii pentru acest bun.
3. O bancă acordă într-un an, din sumele atrase de la clienţi, credite de 100.000.000 lei. Rata dobânzii încasată de bancă este 50%, iar cea plătită clienţilor (pentru depozite de 100.000.000 lei) este 45%. Câştigul anual al băncii respective este: a. 50.000.000 lei; b. 5.000.000 lei; c. 95.000.000 lei; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.
4. Producţia unei firme este 6 milioane bucăţi din bunul X. Dacă nivelul costului total mediu reprezintă 46 u.m./buc., iar rata profitului la cifra de afaceri ajunge la 8%, rezultă că masa profitului înregistrat este: a. 300 milioane u.m.; b. 276 milioane u.m.; c. 24 milioane u.m.; d. 92 milioane u.m..
5. Modificarea mărimii preţului: a. influenţează doar cererea potenţială; b. influenţează direct proporţional atât cererea, cât şi oferta; c. influenţează invers proporţional atât cererea, cât şi oferta; d. determină modificarea cererii şi ofertei, în sens invers una faţă de cealaltă.
6. Cum se face aprecierea utilităţii unui bun: a. diferit de la un consumator la altul; b. exclusiv în mod obiectiv; c. în mod abstract, în funcţie de preţul plătit pentru acel bun; d. identic, de către toţi cumpărătorii acelui bun.
7. Salariul este un venit care revine factorului de producţie: a. capital; b. individ; c. muncă; d. angajat.
8. Partea din venit care depăşeşte consumul reprezintă: a. investiţiile directe; b. profitul; c. consumul neproductiv; d. economiile.
9.În costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: a. materiile prime; b. materialele; c. salariile personalului administrativ; d. combustibilul.

1.Unul dintre indicatorii eficienţei combinării factorilor de producţie este: a.utilitatea marginală  b.productivitatea medie a muncii  c.rata marginală de substituţie  d.costul total mediu .
2.Existenţa câtorva cumpărători şi a numeroşi vânzători este specifică pieţei de: a.oligopol  b.monopson  c.oligopson  d.monopol.
3.O firmă se situează la nivelul minim de rentabilitate a activităţii economice, atunci când: a.se înregistrează pierderi succesive şi, apoi, falimentul b.încasările sunt mai mari decât cheltuielile de producţie  c.profitul normal este sub cel aşteptat de producător d.costurile de producţie sunt egale cu încasările totale
4.Restrângerea masei monetare nu este determinată de: a.deficitul bugetului de stat  b.scăderea volumului valoric al bunurilor economice marfare c.creşterea vitezei de rotaţie a banilor  d.vânzarea valutei de către bănci în schimbul monedei naţionale
5.La o cifră de afaceri de 75 mld u.m. şi o rată a profitului, calculată la cost, de 50%, profitul este de: a.20 mld. u.m. b.25 mld. u.m. c.50 mld. u.m. d.75 mld. u.m
6.Dacă rata dobânzii scade de la 50% la 20%, iar cursul obligaţiunii creşte cu 900 u.m., atunci venitul anual este de: a.450 u.m. b.500 u.m c.180 u.m.   d.300 u.m
7.La bursa de valori, cursul titlurilor se formează în funcţie de: a.valoarea nominală a titlurilor de valoare tranzacţionate b.raportul dintre cererea şi oferta de acţiuni şi obligaţiuni c.capitalul social al firmei  d.mărimea profitului normal..
8.Productivitatea parţială exprimă: a.efectul util obţinut prin utilizarea unui volum dat din oricare doi factori de producţie b.contribuţia unei unităţi economice la realizarea productivităţii globale naţionale c.eficienţa cheltuirii muncii în activităţi din care rezultă bunuri destinate exportului d.eficienţa unui factor de producţie folosit pentru a obţine anumite bunuri sau servicii
9.Pe termen scurt, între modificarea costului fix mediu şi cea a producţiei există o relaţie: a.invers proporţională b.în acelaşi sens, dar nu în acelaşi ritm  c.pozitivă d.de la parte la întreg

1. Într-o perioadă, în economia naţională E, masa monetară necesară tranzacţiilor a fost 20·108 u.m., iar nivelul general al preţurilor a fost egal cu 80.000 u.m.. Dacă viteza de rotaţie a banilor a avut o valoare de 10 rotaţii/an, înseamnă că în economie, volumul tranzacţiilor a fost: a. 16·1012 bucăţi; b. 25 milioane bucăţi; c. 4.000.000 bucăţi; d. 250.000 bucăţi.
2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată, pe termen scurt: a. costul fix este negativ; b. mărimea costului variabil este mai mică decât cea a costului total; c. pentru producţia Q = 0, costul variabil este mai mare decât costul fix; d. când ciclul de fabricaţie nu este încheiat, costul total este zero.
3. Reducerea stocurilor şi a cheltuielilor de stocare reprezintă o sursă de: a. reducere a productivităţii muncii; b. scădere a producţiei; c. reducere a costurilor de producţie; d. scădere a salariilor.
4. Gradul de dificultate al activităţilor desfăşurate este element al: a. apropierii nivelelor de salarizare pe plan mondial; b. determinării salariului real; c. sistemului de impozitare; d. diferenţierii salariilor.
5. Când cererea este inelastică, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în raport cu preţul este: a. supraunitară; b. subunitară; c. unitară; d. negativă.
6. Produsul Intern Brut (PIB) se calculează: a. ca diferenţă între Produsul Global Brut (PGB) şi Consumul Intermediar (CI); b. ca diferenţă între Produsul Naţional Brut (PNB) şi Consumul de Capital Fix (CCF); c. ca sumă între Produsul Intern Net (PIN) şi Consumul Intermediar (CI); d. ca diferenţă între Produsul Naţional Brut (PNB) şi Produsul Naţional Net (PNN).
7. Când cererea este mai mică decât oferta, este cazul: a. unei pieţe a vânzătorilor – care îşi cresc producţia în mod corespunzător; b. unei pieţe pe care se acţionează pentru mărirea preţurilor; c. unei pieţe a cumpărătorilor; d. unei pieţe pe care se fac presiuni pentru descurajarea exporturilor.
8. Cum evoluează costul variabil mediu, atunci când costul variabil total rămâne constant, iar cantitatea produsă sporeşte: a. se reduce; b. creşte; c. devine egal cu zero; d. creşte, apoi scade până la zero.
9.Multiplicatorul investiţiilor este: a. egal ca mărime cu mărimea investiţiilor brute; b. întotdeauna egal cu rata (medie a) consumului; c. inversul înclinaţiei marginale spre economii; d. inversul investiţiei nete.

1.În ţările cu economie performantă, resursele economice sunt: a.abundente b.gratuite c.în creştere d.limitate.
2.Dacă cererea şi oferta cresc, atunci cantitatea care corespunde preţului de echilibru: a.va creşte b.va fi nulă  c.va scădea d.va fi minimă.
3.În situaţia în care preţul de vânzare şi costul unitar scad în aceeaşi măsură, rata profitului, calculată la cost: a.creşte b.rămâne constantă c.este egală cu rata profitului, calculată la capital d.nu mai poate fi determinată.
4.Atâta timp cât consumatorul nu a atins limita de saturaţie, utilitatea marginală este întotdeauna: a.mai mare decât utilitatea totală b.pozitivă c.mai mică decât utilitatea individuală d.maximă.
5.Un depozit de 200.000 u.m. aduce o dobândă de 10.000 u.m., în condiţiile unei rate a dobânzii de 10%, dacă este plasat pe o perioadă de: a.60 de zile  b.90 de zile  c.100 de zile  d.180 de zile.
6.O firmă obţine o producţie de 15.000 tone dintr-un bun A, în condiţiile unei productivităţi medii a muncii de 100 tone/salariat. Numărul salariaţilor implicaţi în activitatea economică respectivă este de: a.150 b.125 c.100    d.250.
7.Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ se calculează ca raport între modificarea: a.relativă a ofertei şi modificarea absolută a preţului b.absolută a preţului şi modificarea absolută a ofertei c.relativă a cererii şi modificarea relativă a preţului d.relativă a ofertei şi modificarea relativă a preţului..
8.Dacă ratele dobânzii la depozite, practicate de bănci, sunt inferioare nivelului mediu de rentabilitate a activităţilor productive, atunci este de aşteptat ca: a.volumul depozitelor bancare la vedere să crească   b.balanţa comercială să devină deficitară c.volumul depozitelor bancare la termen să crească   d.volumul investiţiilor în activităţi productive să crească.
9.Firma care produce bunurile A şi B îşi utilizează deplin resursele limitate, la nivelul maxim de eficienţă, numai atunci când: a.pentru creşterea volumului producţiei bunului A, în aceleaşi condiţii de producţie, nu trebuie să reducă producţia bunului B b.producerea unei cantităţi suplimentare din bunul A sau din bunul B atrage încasări suplimentare inferioare costului marginal c.pentru realizarea unei cantităţi suplimentare din bunul A, trebuie să renunţe la producerea unei cantităţi din bunul B d.producerea unei cantităţi suplimentare din bunul A sau din bunul B se realizează prin nerespectarea condiţiilor tehnice de producţie…